Publicat in Almanahul Societatii Academice Social-Literare , "Romania Juna", aprilie 1881 , reprodus in Convorbiri Literare si in volumul Poesii 1883.
Luceafarul este o alegorie pe tema romantica a locului si rostului geniului in lume. Natura sa superioara trebuie sa plateasca un pret prin izolare intr semeni si nefericire individuala.
Surse de inspiratie:-Folclor -Basmul Fata in gradina de aur versificat de Eminescu cules de germanul Richard Kunisch. Eminescu valorifica initial acest basm in perioada studiilor berleneze dar modifica finalul. Mai potrivit cu superioritatea fiintei umane nemuritoare i se pare poetului , detasarea "Fiti fericiti-cu glasu-i strans a spus/Atat de fericiti , cat viata toata?
-Motivul Zburatorului
-Filozofia: influenta filozofiei lui Arthur Schopenhouer: Geniul (ratiune pura)si omul comun
A imprumutat idei filozofice din Kant si Laplace , cu privire la spatiu si timp.
-Mitologia: Eminescu a recurs la miturile geto-dace si la mitologia graca , indiana si crestina. Hyperion apartine mitologiei eline , iar mitologia greco-romana ofera numeroase cazuri de iubire intre un zeu si o pamanteana.
-Biografia: Propria viata ridicata la rang de simbol.
Tema poetica:Eminescu notase pe marginea unui manuscris : "Aceasta este povestea , iar intelesul alegoric ce i-am dat este ea , daca geniul nu cunoaste nici moarte si numele lui scapa de noaptea uitarii , pe de alta parte aici pe pamant , nici e capabil de a ferici pe cineva , nici capabil de a fi fericit . El n-are moarte , dar n-are nici noroc."
O alta interpretare a Luceafarului considera ca toate perosnajele sunt masti lirice ale poetului insasi. Eminescu s-ar fi imaginat sub chipul lui Hyperion , omul de geniu , sub chipul lui Catalin , reprezentand trasaturile obisnuite ale barbatului indragostit, sub cel al demiurgului , forta universala , si chiar al Catalinei , poetul meditand asupra conditiei femeii muritoare care tanjeste spre absolut. Toate caracteristicile reunesc trasaturile omului slab si puternic , muritor si etern , om si zeu . Aceasta interpretareapartine criticului Tudor Vianu.
sâmbătă, 4 noiembrie 2017
miercuri, 16 august 2017
Moara cu noroc -Comentariu- Ioan Slavici
Opera este o nuvela psihologica socialista deoarece urmareste procesul transformarilor interioare ale unui personaj care sedus de mirajul castigului imediat se instraineaza de propria fire se indeparteaza de ai sai , sfideaza soarta si ocoleste dreptatea si legile lumesti , dar si pastrand reminiscentele unui om cinstit de odinioara m inevitabil in conflict cu el insusi , conflict care excaladeaza , iar salvarea devine improbabila.
Prabusirea morala a lui Ghita nu reprezinta un derapaj izolat accidental , ci intregii societati prinse in acest proces coplesitor de trecere spre un alt tip de societate . Daca se pune accent pe omniscienta , omniprezenta , veridicitatea si verosimilitatea , atributele prozei obiective totusi fiind cinism , naratorul isi prezenta libertatea de a fi ironic , in anumite momente ale discursului , ecou al dezaprobarii moaralismului care nu poate ramane indiferent la ceea ce ii indeparteaza pe eroi de o traditie care nu poate fi nicio data vazuta ca perimata sau depasita .
Tema nuvelei este una tipic realista , urmarind invaluirea rapida ca mijloc de schimbare a statutului social , posibila dar pein mijloace oneroase si care are ca efect pervertirea naturii umane si dezumanizarea individului insuficient adaptat noilor circumstante sociale.
Ghita, personajul lui Slavici este un cismar cu familie si care aspira spre un ideal de fericire nascut dintr-un mental colectiv , propriu sfarsitului de secol 19 dar si spatiului de influenta germanica , accidentala , Ardealul facand inca parte din inperiul Austro-Ungar.
Drama eroului este pe masura inabilitatii de a intelege vremurile dar si propria psihologie care ajunge interioare nu mai gasesc puterea de a restabili un echilibru comun , sinonim cu inceputul.
Ghitais isi propune si transforma in realitatearendarea carciumii de la Moara cu Noroc , pentru trei ani. De regula aceasta cifra are conotatii simbolice atat timp intr-un loc bantuit de primejdii si care se va cere purificat in final , focul mistuind o carciuma a fatalitaii , a ghinionului , antrenarii unor forte ale raului care pareaza pe oricine locuieste in zona . Gestul batranei de a lua copii si de a parasii ceea ce nicio data nu a insemnat camin sau familie , intruchipeaza credinta in salvare intr-o speranta fie si fragila menita sa supravietuiasca decaderii morale a parintilor dar si crimei.
Deznodamantul este gandit in maniera clasica deoarece arta trebuie sa fie moralizatoare prin sine insasi si prin urmare toti cei care au sfidat etica si morala crestina trebuie sa fie sanctionati.
Prabusirea morala a lui Ghita nu reprezinta un derapaj izolat accidental , ci intregii societati prinse in acest proces coplesitor de trecere spre un alt tip de societate . Daca se pune accent pe omniscienta , omniprezenta , veridicitatea si verosimilitatea , atributele prozei obiective totusi fiind cinism , naratorul isi prezenta libertatea de a fi ironic , in anumite momente ale discursului , ecou al dezaprobarii moaralismului care nu poate ramane indiferent la ceea ce ii indeparteaza pe eroi de o traditie care nu poate fi nicio data vazuta ca perimata sau depasita .
Tema nuvelei este una tipic realista , urmarind invaluirea rapida ca mijloc de schimbare a statutului social , posibila dar pein mijloace oneroase si care are ca efect pervertirea naturii umane si dezumanizarea individului insuficient adaptat noilor circumstante sociale.
Ghita, personajul lui Slavici este un cismar cu familie si care aspira spre un ideal de fericire nascut dintr-un mental colectiv , propriu sfarsitului de secol 19 dar si spatiului de influenta germanica , accidentala , Ardealul facand inca parte din inperiul Austro-Ungar.
Drama eroului este pe masura inabilitatii de a intelege vremurile dar si propria psihologie care ajunge interioare nu mai gasesc puterea de a restabili un echilibru comun , sinonim cu inceputul.
Ghitais isi propune si transforma in realitatearendarea carciumii de la Moara cu Noroc , pentru trei ani. De regula aceasta cifra are conotatii simbolice atat timp intr-un loc bantuit de primejdii si care se va cere purificat in final , focul mistuind o carciuma a fatalitaii , a ghinionului , antrenarii unor forte ale raului care pareaza pe oricine locuieste in zona . Gestul batranei de a lua copii si de a parasii ceea ce nicio data nu a insemnat camin sau familie , intruchipeaza credinta in salvare intr-o speranta fie si fragila menita sa supravietuiasca decaderii morale a parintilor dar si crimei.
Deznodamantul este gandit in maniera clasica deoarece arta trebuie sa fie moralizatoare prin sine insasi si prin urmare toti cei care au sfidat etica si morala crestina trebuie sa fie sanctionati.
Meseriile Viitorului - Discurs Argumentativ
Istoria a demonstrat ca meseriile apar si dispar , la fel ca tot ce ne defineste viata. De aceea , realitatile socio-profesionale ale momentului , cu siguranta, vor comporta mutatii majore in viitor , in acord cu evolutia continua din zona stiintei si tehnologie.
In primul rand nevoile oamenilor par sa creasca direct proportional cu standardele si nivelul de confort , care ii definesc existenta in clipa traita. Acest aspect conduce inevitabil spre cautarea unor solutii si a unor meserii noi care sa raspunda asteptarilor tot mai inalte , adaptarea facandu-se din mers , insa aflarea altora noi , eradicarea unei boli , a saraciei , intr-un cuvant a mizeriei sociale vor impune identificarea unor profesii care sa-l ajute pe om nu doar sa traiasca mai bine si mai mult dar sa se si salveze in eventualitatea unor cataclisme , fenomene de orice fel care ii pot periclita viitorul ca specie.
De exemplu , inarmarea in exces arata ca omul tinde sa devina propriul sau dusman. In zona de aparare si si de strategii menite sa contracareze un atac atomic , biologic , terorist , ar trebui sa se dezvolte profesii specializate pe neutralizarea tuturor factorilor implicati intr-un demers criminal la nivel global.
In al doilea rand , meseriile viitorului pot fii influentate si de marile industrii actuale : cea farmaceutica si cea a armamentului, astfel meseriile viitorului axandu-se mai mult pe aceste ramuri.
De expemplu , industria farmaceutica se poate extinde din cauza unor boli noi , rezultate din mutatii ale altor boli precedente, sau sau cea a armamentului deoarece ideea de pace mondiala ese un concept foarte putin probabil intr-un plan practin actual.
In concluzie meseriile viitorului se va baza atat pe nevoile oamenilor cat si pe ramuri ale marilor industrii actuale.
In primul rand nevoile oamenilor par sa creasca direct proportional cu standardele si nivelul de confort , care ii definesc existenta in clipa traita. Acest aspect conduce inevitabil spre cautarea unor solutii si a unor meserii noi care sa raspunda asteptarilor tot mai inalte , adaptarea facandu-se din mers , insa aflarea altora noi , eradicarea unei boli , a saraciei , intr-un cuvant a mizeriei sociale vor impune identificarea unor profesii care sa-l ajute pe om nu doar sa traiasca mai bine si mai mult dar sa se si salveze in eventualitatea unor cataclisme , fenomene de orice fel care ii pot periclita viitorul ca specie.
De exemplu , inarmarea in exces arata ca omul tinde sa devina propriul sau dusman. In zona de aparare si si de strategii menite sa contracareze un atac atomic , biologic , terorist , ar trebui sa se dezvolte profesii specializate pe neutralizarea tuturor factorilor implicati intr-un demers criminal la nivel global.
In al doilea rand , meseriile viitorului pot fii influentate si de marile industrii actuale : cea farmaceutica si cea a armamentului, astfel meseriile viitorului axandu-se mai mult pe aceste ramuri.
De expemplu , industria farmaceutica se poate extinde din cauza unor boli noi , rezultate din mutatii ale altor boli precedente, sau sau cea a armamentului deoarece ideea de pace mondiala ese un concept foarte putin probabil intr-un plan practin actual.
In concluzie meseriile viitorului se va baza atat pe nevoile oamenilor cat si pe ramuri ale marilor industrii actuale.
O faclie de paste - Comentariu - I.L.Caragiale
Perspectiva este auctoriala , iar naratorul omniscient urmareste analitic , ca intr-o fisa clinic , toate simptomele vizibile in comportamentul personajului principal , Leiba Zibal , care conduc spre prabusirea interioara , insemnand nebunie.
Transfigurarea artistica a realitatii este o trasatura specifica a realismului.Deoarece nuvela surprinde tarele si comportamentul bolnav al unui personaj ingrozit de frica , perceput astfel prin prisma patologiei sale se incadreaza in naturalism.
Expozitiunea este inlocuita printr-un portret al lui Leiba Zibal , hangiu in Bodeni . Inceputurile vietii rememorate peste ani de catre evreul lovit de friguri sunt legate de targul ``Iesilor`` , ``precupet , vanzator de maruntisuri , samsar , croitor de straie vechi , apoi croitor si stergator de pete intr-o ulicioara trista din Iesi``- acestea sunt identitatile vietii umile si obscure de Zibal , dupa o trauma suferita in adolescenta care se ca repercuta asupra formarii si dezvoltarii sale ulterioare . Daca prin casatorie viata lui nu se lumineaza prea mult norocul pare sa-i surada atunci cand mosteneste hanul din Bodeni , care apartinuse cumnatului mort.
Motivul literar al frigurilor este des invaluit in nuvelistica lui Caragiale , iar in cazul lui Zibal un element important in favorizarea si alimentarea starilor obsesive de frica . ``Amenintarea este mai grea pentru un suflet ce se continua usor , decat chiar lovitura``. Fondul nevralgic , labil al unui Zibal se macereaza interior sub forta amenintarii primite cand si-a concediat sluga lenesa si violenta , amenintare care a devenit factor declansator al disolutiei si distrugerii echilibrului interior deoarece hangiul are `` un suflet care se clatina usor`` - fragil ,slabit , predispus cedarilor.
Un prim tip de conflict pare mai degraba de natura exterioara , anume Leiba Zibal si Gheorghe care o amenintase pe balabusta , dar si pe Strul cel mic , cearta inlocuindu-se cu amenintarea aruncata la vederea musteriilor cum ca in noaptea de Paste , Ghorghe se va intoarce sa-si incheie socotelile.
Personajul nuvelei se construieste pe masura ce naratorul inregistreaza toate simptomele si manifestarile sensibilitatii sale nevralgice si fracturate de un cutum de temeri care degenereaza in psihoza dezumanizadu-l in final . Astfel de la baiatul de pravalie slabut traumatizat , care trebuie sa se zbata pentru existenta si pana la imaginea hangiului din scena agoniei lui Gheorghe care moare zvarcolindu-se sub privirile lipsite de expresie ale lui Zibal , surd la suferinta celui care a ajuns in noaptea de inviere sa se transforme in faclie aprinsa in numele lui Hristos , insa conotatia acestei interpretari are sens doar asezata in relatie cu starea de maxima intensitate a trairilor personajului care dupa un an de acumulare a fricii in diferite forme , traieste sentimentul eliberarii care defapt este o noua inchisoare , cea a nebuniei .
Transfigurarea artistica a realitatii este o trasatura specifica a realismului.Deoarece nuvela surprinde tarele si comportamentul bolnav al unui personaj ingrozit de frica , perceput astfel prin prisma patologiei sale se incadreaza in naturalism.
Expozitiunea este inlocuita printr-un portret al lui Leiba Zibal , hangiu in Bodeni . Inceputurile vietii rememorate peste ani de catre evreul lovit de friguri sunt legate de targul ``Iesilor`` , ``precupet , vanzator de maruntisuri , samsar , croitor de straie vechi , apoi croitor si stergator de pete intr-o ulicioara trista din Iesi``- acestea sunt identitatile vietii umile si obscure de Zibal , dupa o trauma suferita in adolescenta care se ca repercuta asupra formarii si dezvoltarii sale ulterioare . Daca prin casatorie viata lui nu se lumineaza prea mult norocul pare sa-i surada atunci cand mosteneste hanul din Bodeni , care apartinuse cumnatului mort.
Motivul literar al frigurilor este des invaluit in nuvelistica lui Caragiale , iar in cazul lui Zibal un element important in favorizarea si alimentarea starilor obsesive de frica . ``Amenintarea este mai grea pentru un suflet ce se continua usor , decat chiar lovitura``. Fondul nevralgic , labil al unui Zibal se macereaza interior sub forta amenintarii primite cand si-a concediat sluga lenesa si violenta , amenintare care a devenit factor declansator al disolutiei si distrugerii echilibrului interior deoarece hangiul are `` un suflet care se clatina usor`` - fragil ,slabit , predispus cedarilor.
Un prim tip de conflict pare mai degraba de natura exterioara , anume Leiba Zibal si Gheorghe care o amenintase pe balabusta , dar si pe Strul cel mic , cearta inlocuindu-se cu amenintarea aruncata la vederea musteriilor cum ca in noaptea de Paste , Ghorghe se va intoarce sa-si incheie socotelile.
Personajul nuvelei se construieste pe masura ce naratorul inregistreaza toate simptomele si manifestarile sensibilitatii sale nevralgice si fracturate de un cutum de temeri care degenereaza in psihoza dezumanizadu-l in final . Astfel de la baiatul de pravalie slabut traumatizat , care trebuie sa se zbata pentru existenta si pana la imaginea hangiului din scena agoniei lui Gheorghe care moare zvarcolindu-se sub privirile lipsite de expresie ale lui Zibal , surd la suferinta celui care a ajuns in noaptea de inviere sa se transforme in faclie aprinsa in numele lui Hristos , insa conotatia acestei interpretari are sens doar asezata in relatie cu starea de maxima intensitate a trairilor personajului care dupa un an de acumulare a fricii in diferite forme , traieste sentimentul eliberarii care defapt este o noua inchisoare , cea a nebuniei .
Discurs argumentativ despre lene
Lenea este o stare a omului care face parte din existenta fiecarui om si care poate fi daunatoare daca devine obicei si reatiune de a fi sau dimpotriva regeneratoare de energie si creeatoare daca este asimilata reveriei , momentelor de asezare a ideiilor sau a sclipirilor de inteligenta care ne personalizeaza ca indivizi.
In primul rand lenea este oxigenul multor rele / comoditati ale societatii noastre. Ne afecteaza individual , dar si colectiv, fizic , dar si mental , pentru ca lipsa de antrenament mental ne expediaza intr-o zona a masei formata din spirite plate , brute , anoste, fara coloana , fara individualitate , care se misca prin viata larvar.
De exemplu , parintii care nu-si educa copii antrenandu-i in jocuri active atat ca efort fizic dar si mental astfel incat dezvoltarea armonioasa sa aseze intr-un dialog echilibrat trupul si mintea , efectele se vor resimti pe masura ce copilul va creste , traduse in obesitate , probleme respiratorii sau cardiace , comoditate intelectuala , lipsa de imaginatie , reticenta in relatii , refuzul unei initiative.
In al doilea rand toti oamenii lenevesc , indiferent de varsta deoarece viata presupune ,munca , responsabilitati , stres , dar si relaxare si vacante , adica perioadele de refacere a echilibrului fizic si mental .
De asemenea, starile de reverie sunt obligatorii pentru artisti , celor ce creeaza , indiferent de domeniu , fenomenul in sine presupunand cautare a unei idei , coroborata cu acumulerea de informatie , sau de tensiune emotionala si de performare.
Astfel , lenea este un element al existentei umane care trebuie utilizat ca o metoda de recreare , deoarece dus la extrem acesta poate dauna fizic cat si mental .
In primul rand lenea este oxigenul multor rele / comoditati ale societatii noastre. Ne afecteaza individual , dar si colectiv, fizic , dar si mental , pentru ca lipsa de antrenament mental ne expediaza intr-o zona a masei formata din spirite plate , brute , anoste, fara coloana , fara individualitate , care se misca prin viata larvar.
De exemplu , parintii care nu-si educa copii antrenandu-i in jocuri active atat ca efort fizic dar si mental astfel incat dezvoltarea armonioasa sa aseze intr-un dialog echilibrat trupul si mintea , efectele se vor resimti pe masura ce copilul va creste , traduse in obesitate , probleme respiratorii sau cardiace , comoditate intelectuala , lipsa de imaginatie , reticenta in relatii , refuzul unei initiative.
In al doilea rand toti oamenii lenevesc , indiferent de varsta deoarece viata presupune ,munca , responsabilitati , stres , dar si relaxare si vacante , adica perioadele de refacere a echilibrului fizic si mental .
De asemenea, starile de reverie sunt obligatorii pentru artisti , celor ce creeaza , indiferent de domeniu , fenomenul in sine presupunand cautare a unei idei , coroborata cu acumulerea de informatie , sau de tensiune emotionala si de performare.
Astfel , lenea este un element al existentei umane care trebuie utilizat ca o metoda de recreare , deoarece dus la extrem acesta poate dauna fizic cat si mental .
duminică, 13 august 2017
Dumbrava Minunata (rezumat) de Mihail Sadovenau
Scrieti in comentarii titlul si autorul operelor de care aveti nevoie!
Povestirea incepe cu prezentarea personajului Mia Vasilian , mama vitrega a fetitei Lizuca. Din discutia pe care o avea Mia cu invitatii sai reiese ca Lizuca era tocmai ``ghimpele`` dintre ea si sotul ei.
Intr-o clipa de neatentie a adultilor , Lizuca, intra in salon si gusta din vasul cu serbet , fiind mai apoi pedepsita de catre slujnica , avandu-l ca singura alinare pe Patrocle, cainele sau.
Suparata de tratamentul rau aplicat de slujnica si de lipsa de atentie si intelegere a mamei vitrege , Lizuca decide sa plece impreuna cu Patrocle la bunici. In drumul ei spre bunici se oprira asupra unei flori cu care fetita poarta o discutie despre motivul plecarii sale de acasa.
Dupa putin timp , acestia se intalnira cu o batranica pe care Lizuca o asemanase cu Sfanta Miercuri . La apusul soarelui ajunsesera la marginea dumbravei , Atunci Lizuca realiza sosirea noptii si ca drumul prin padure nu se mai vede , asa ca au decis sa caute un loc in care sa doarma.Au gasit o scorbura care ar fi fost locul perfect de odihna .
Deodata se lasa o liniste tainica , cand dintr-o data , din intuneric , isi facura aparitia sapte omuleti.Acestia duceau un tron pe care statea o domnita balaie , pe care Lizuca o recunoscu , vazand-o si la casa bunicilor.
Domnita ii povesti Lizucai ca dumbrava este o imparatie fermecata pe care oamenii de rand nu o pot niciodata cunoaste. La un semn al acesteia s-au adunat toate vietatile padurii , iar ea le-a povestit despre Statu Palma , Stramba Lemne si Sfarma Piatra. De la batranii ce o insoteau pe domnita , Lizuca afla ca in primavara , tatal ei a vrut sa vanda dumbrava si ca lucrul asta le-ar fi afectat si pe locuitorii dumbravei.
Apoi domnita le-a spus tuturor o poveste despre o frumoasa zana a dumbravei Bucumenilor si Fat-Frumos cel care a cunoscut-o , dar nimeni nu a crezut ca acea zana exista. Batranica de langa domnita incepu sa depaneze amintiri despre mama Lizucai , iar aceasteia , in cele din urma i se umplura ochii de lacrimi.
Se facuse foarte tarziu si prichindeii incepura sa pleca crezand ca Lizuca a adormit .
Dimineata , Lizuca se trezii in casa bunicilor sai pe care ii recunoscu imediat. Langa ea se afla Patrocle.
Deodata Lizuca auzi voci in livada : mama sa vitrega si slujnica venisera sa o ia pe Lizuca de la bunicii ei. Bunicul refuza , facand-o pe mama vitrega sa starneasca albinele din cauza agitatiei , aceasta speriinduse si plecand.
Astfel Lizuca si Patrocle ramasesera cu bunicii in acea dumbrava minunata unde se simteau cu adevarat fericiti.
Povestirea incepe cu prezentarea personajului Mia Vasilian , mama vitrega a fetitei Lizuca. Din discutia pe care o avea Mia cu invitatii sai reiese ca Lizuca era tocmai ``ghimpele`` dintre ea si sotul ei.
Intr-o clipa de neatentie a adultilor , Lizuca, intra in salon si gusta din vasul cu serbet , fiind mai apoi pedepsita de catre slujnica , avandu-l ca singura alinare pe Patrocle, cainele sau.
Suparata de tratamentul rau aplicat de slujnica si de lipsa de atentie si intelegere a mamei vitrege , Lizuca decide sa plece impreuna cu Patrocle la bunici. In drumul ei spre bunici se oprira asupra unei flori cu care fetita poarta o discutie despre motivul plecarii sale de acasa.
Dupa putin timp , acestia se intalnira cu o batranica pe care Lizuca o asemanase cu Sfanta Miercuri . La apusul soarelui ajunsesera la marginea dumbravei , Atunci Lizuca realiza sosirea noptii si ca drumul prin padure nu se mai vede , asa ca au decis sa caute un loc in care sa doarma.Au gasit o scorbura care ar fi fost locul perfect de odihna .
Deodata se lasa o liniste tainica , cand dintr-o data , din intuneric , isi facura aparitia sapte omuleti.Acestia duceau un tron pe care statea o domnita balaie , pe care Lizuca o recunoscu , vazand-o si la casa bunicilor.
Domnita ii povesti Lizucai ca dumbrava este o imparatie fermecata pe care oamenii de rand nu o pot niciodata cunoaste. La un semn al acesteia s-au adunat toate vietatile padurii , iar ea le-a povestit despre Statu Palma , Stramba Lemne si Sfarma Piatra. De la batranii ce o insoteau pe domnita , Lizuca afla ca in primavara , tatal ei a vrut sa vanda dumbrava si ca lucrul asta le-ar fi afectat si pe locuitorii dumbravei.
Apoi domnita le-a spus tuturor o poveste despre o frumoasa zana a dumbravei Bucumenilor si Fat-Frumos cel care a cunoscut-o , dar nimeni nu a crezut ca acea zana exista. Batranica de langa domnita incepu sa depaneze amintiri despre mama Lizucai , iar aceasteia , in cele din urma i se umplura ochii de lacrimi.
Se facuse foarte tarziu si prichindeii incepura sa pleca crezand ca Lizuca a adormit .
Dimineata , Lizuca se trezii in casa bunicilor sai pe care ii recunoscu imediat. Langa ea se afla Patrocle.
Deodata Lizuca auzi voci in livada : mama sa vitrega si slujnica venisera sa o ia pe Lizuca de la bunicii ei. Bunicul refuza , facand-o pe mama vitrega sa starneasca albinele din cauza agitatiei , aceasta speriinduse si plecand.
Astfel Lizuca si Patrocle ramasesera cu bunicii in acea dumbrava minunata unde se simteau cu adevarat fericiti.
La vulturi (rezumat) de Gala Galaction
Autorul incepe povestea cu o descriere despre Culmile Scripetelui si locul de unde izvorasete Iablanicioara comparand satul de pe aceste meleaguri cu un cuib de vulturi. Acesta incepe descrierea cu Danila , ``starostele`` locului.
Ocupatia lor generala era cresterea animalelor , jumatate din sateni fiind ciobani , enumerandu-l pe Paun Ozun , barbat falnic, care era plecat cu o scrisoare la Tudor Vladimirescu.
In tinerete , Danila fusese ``furntosul`` ciobanilor , un om harnic , care de 3 ori facuse avere dar a fost jefuit de turci si de rusi . Acum e batran si vaduv si isi petrece timpul la izvorul Iablanicioarei mangaindu-si batranetile cu un ceahlov bisericesc.
Paun Ozun era ginerele cel mai iubit al lui Danila si avea impreuna cu Agripina trei copii : Mariuca , Vlad , si Paunas.
Auzind Danila ca Tudor Vladimirescu zguduie Oltenia si cheama oamenii la lupta impotriva nedreptatilor indurerate de tara , il indeamna pe Paun sa lupte in locul sau alaturi de acesta.
Trecuse multa vreme de la plecarea lui Ozun , iar Agapina era macinata de griji , nestiiind nimic despre barbatul ei , cand si cum se va inoarce. Aceast ii impartasea lui Danila gandurile ce o framantau pentru a se mai elibera.
Intr-una din zile satul devine tinta unor turci , iar Agapina a fost nevoita sa isi ia copii si sa se indrepte spre stana . Drumul era anevoios pentru o femeie cu trei copii, dar aceasta reuzise sa ajunga.
In apropiere de stana , aceasta il ascunsese pe Paunas , copilul cel mai mic , intr-o capita de fan si pleaca cu ceilalti doi la stana deoarece puterile o parasisera.
Imediat ce ajunsese la stana il anunta pe Danila de venirea turcilor , iar acesta suna din bucium ca sa dea de stire si celorlalti ciobani de atac. Acestia se intorc sa il ia pe Paunas , dar acestia gasesc doar niste scutece insangerate , acest fiid mancat de vulturi.
Danila planse si inepu sa se roage la Dumnezeu , spunand : ``Ajunge atata rrisipa , atata jaf la vulturi , din mana bietei tari si din carnea noastra!``.
Ocupatia lor generala era cresterea animalelor , jumatate din sateni fiind ciobani , enumerandu-l pe Paun Ozun , barbat falnic, care era plecat cu o scrisoare la Tudor Vladimirescu.
In tinerete , Danila fusese ``furntosul`` ciobanilor , un om harnic , care de 3 ori facuse avere dar a fost jefuit de turci si de rusi . Acum e batran si vaduv si isi petrece timpul la izvorul Iablanicioarei mangaindu-si batranetile cu un ceahlov bisericesc.
Paun Ozun era ginerele cel mai iubit al lui Danila si avea impreuna cu Agripina trei copii : Mariuca , Vlad , si Paunas.
Auzind Danila ca Tudor Vladimirescu zguduie Oltenia si cheama oamenii la lupta impotriva nedreptatilor indurerate de tara , il indeamna pe Paun sa lupte in locul sau alaturi de acesta.
Trecuse multa vreme de la plecarea lui Ozun , iar Agapina era macinata de griji , nestiiind nimic despre barbatul ei , cand si cum se va inoarce. Aceast ii impartasea lui Danila gandurile ce o framantau pentru a se mai elibera.
Intr-una din zile satul devine tinta unor turci , iar Agapina a fost nevoita sa isi ia copii si sa se indrepte spre stana . Drumul era anevoios pentru o femeie cu trei copii, dar aceasta reuzise sa ajunga.
In apropiere de stana , aceasta il ascunsese pe Paunas , copilul cel mai mic , intr-o capita de fan si pleaca cu ceilalti doi la stana deoarece puterile o parasisera.
Imediat ce ajunsese la stana il anunta pe Danila de venirea turcilor , iar acesta suna din bucium ca sa dea de stire si celorlalti ciobani de atac. Acestia se intorc sa il ia pe Paunas , dar acestia gasesc doar niste scutece insangerate , acest fiid mancat de vulturi.
Danila planse si inepu sa se roage la Dumnezeu , spunand : ``Ajunge atata rrisipa , atata jaf la vulturi , din mana bietei tari si din carnea noastra!``.
Bubico (rezumat) de I.L.Caragiale
Schita incepe cu naratorul personaj , intr-un compartiment de tren , in compania unei doamne. Acesta o saluta , cand deodata un latrat se aude din bagajul doamnei. Latratul nu se opreste pana ce cucoana nu isi va linisti scumpul caine , Bubico.
Dupa scurt timp , in compartiment intra si controlorul pentru verificarea de rutina a biletelor , cand cainele scoate din nou capul din geanta doamnei si incepe din nou latratul . Cand controlorul se apropie de dansa ,Bubico aproape ca sare din geanta din cauza agitatiei.
Dupa plecarea controlorului, apele se linistesc , iar naratorul intraba politicos pe partenera de compartiment daca o deranjeaza fumul de tigare. Aceasta spuse ca si ea este fumatoare si isi aprind amandoi o tigare, rugandu-l pe acesta sa ii aprinda si ei tigareta. Nici nu se intinsese bine cu bricheta , ca Bubico isi face simtita prezenta.
Intr-un tarziu femeia isi scoate catelul din bagaj , acesta apropiindu-se de narator.Acesta o previne ca este ``nevricos`` si ca ii este frica de caini.Cucoana raspunde pe un ton linistit ca Bubico al ei il place si ca vrea sa se imprieteneasca. Barbatul nestiind ce sa faca ii arunca o bomboana.
Intre timp din cauza fumului si a caldurii naratorul decide sa deschida fereastra , femeia rugandu-l pe acesta sa aiba grije ca nu cumva Bubico sa sara pe geam. Naratorul ademeneste cainele in bratele sale , cu ajutorul unei alte bomboane , si intrùn moment de neatentie al dansei arunca cainele pe geam. Aceasta trage repede maneta de oprire a trenului. Acestia incearca sa recupereze cainele , cu ajutorul catorva controlori, dar fara reusit, trenul reluandu-si drumul.
Ajunsi la destinatie , naratorul dezvaluie ca el aruncase defapt cainele pe geam si isi continua drumul.
Dupa scurt timp , in compartiment intra si controlorul pentru verificarea de rutina a biletelor , cand cainele scoate din nou capul din geanta doamnei si incepe din nou latratul . Cand controlorul se apropie de dansa ,Bubico aproape ca sare din geanta din cauza agitatiei.
Dupa plecarea controlorului, apele se linistesc , iar naratorul intraba politicos pe partenera de compartiment daca o deranjeaza fumul de tigare. Aceasta spuse ca si ea este fumatoare si isi aprind amandoi o tigare, rugandu-l pe acesta sa ii aprinda si ei tigareta. Nici nu se intinsese bine cu bricheta , ca Bubico isi face simtita prezenta.
Intr-un tarziu femeia isi scoate catelul din bagaj , acesta apropiindu-se de narator.Acesta o previne ca este ``nevricos`` si ca ii este frica de caini.Cucoana raspunde pe un ton linistit ca Bubico al ei il place si ca vrea sa se imprieteneasca. Barbatul nestiind ce sa faca ii arunca o bomboana.
Intre timp din cauza fumului si a caldurii naratorul decide sa deschida fereastra , femeia rugandu-l pe acesta sa aiba grije ca nu cumva Bubico sa sara pe geam. Naratorul ademeneste cainele in bratele sale , cu ajutorul unei alte bomboane , si intrùn moment de neatentie al dansei arunca cainele pe geam. Aceasta trage repede maneta de oprire a trenului. Acestia incearca sa recupereze cainele , cu ajutorul catorva controlori, dar fara reusit, trenul reluandu-si drumul.
Ajunsi la destinatie , naratorul dezvaluie ca el aruncase defapt cainele pe geam si isi continua drumul.
Domnul Goe (rezumat) de I.L. Caragiale
Intr-o zi , Tanti Mita, mam`mare , si mamitica decid sa-l duca pe Goe la Bucuresti , toate cu speranta ca facand asta baiatul nu va ramane repetent si anul acesta. Ajunsi in gara atmosfera devine galagioasa , avandu-l pe Goe in centrul actiunii tipand la cucuane , pe peron , intrebandu-le cand vine trenul .
Dar iata trenul soseste si cuoanele cu Goe intra in vagon , in timp ce baiatul hotaraste sa stea pe culoar impreuna cu ceilalti barbati. Acesta scoate capul pe fereastra , chiar si dupa ce ceilalti pasageri il avertizasera sa nu o faca , astfel pierzand palaria in care acesta avea si biletele de tren.
Cand vine controlorul pentru a capsa biletele si cine s-a urcat de la ultima statie , ajunge la doamne , si constata ca acestea au dat cu un bilet in minus. Controlorul roaga doamnele sa plateasca biletul pierdut de Goe dar acestea refuza deoarece biletul a zburat pe geam odata cu palaria baiatului. Vazand ca cele cucoanele refuza sa plateasca amenda , controlorul il inchide pe Goe in compartimentul de o persoana , astfel convingandu-le sa plateasca biletul buclucas.
Dupa toate acestea Mam`mare se hotaraste sa il insoteasca pe Goe pe culoar. Intr-un moment de neatentie al acesteia baiatul trage semnalul de alarma al trenului , iar acesta se opreste. Controlorii incep sa verifice fiecare vogon in parte pentru a gasi siguranta rupta , in timp ce mam`mare isi ia nepotul in brate si se preface ca doarme pe un geamantan strain .
In final trenul pleaca , inculpatul care trasese maneta neputand fii gasit. Trenul ajunge la Bucuresti , cucoanele coborand din tren , cheama o trasura si apoi pornesc spre ``bulivar``.
Dar iata trenul soseste si cuoanele cu Goe intra in vagon , in timp ce baiatul hotaraste sa stea pe culoar impreuna cu ceilalti barbati. Acesta scoate capul pe fereastra , chiar si dupa ce ceilalti pasageri il avertizasera sa nu o faca , astfel pierzand palaria in care acesta avea si biletele de tren.
Cand vine controlorul pentru a capsa biletele si cine s-a urcat de la ultima statie , ajunge la doamne , si constata ca acestea au dat cu un bilet in minus. Controlorul roaga doamnele sa plateasca biletul pierdut de Goe dar acestea refuza deoarece biletul a zburat pe geam odata cu palaria baiatului. Vazand ca cele cucoanele refuza sa plateasca amenda , controlorul il inchide pe Goe in compartimentul de o persoana , astfel convingandu-le sa plateasca biletul buclucas.
Dupa toate acestea Mam`mare se hotaraste sa il insoteasca pe Goe pe culoar. Intr-un moment de neatentie al acesteia baiatul trage semnalul de alarma al trenului , iar acesta se opreste. Controlorii incep sa verifice fiecare vogon in parte pentru a gasi siguranta rupta , in timp ce mam`mare isi ia nepotul in brate si se preface ca doarme pe un geamantan strain .
In final trenul pleaca , inculpatul care trasese maneta neputand fii gasit. Trenul ajunge la Bucuresti , cucoanele coborand din tren , cheama o trasura si apoi pornesc spre ``bulivar``.
Text argumentativ : Liberul Arbitru
Libertatile si dreprurile naturale se supun unei ordini creeate de firescul naturii noastre proprii doar in masura in care alegem sa iesim din multime , sa ne impunem o gandire proprie , sa traim clipa indiferent de consecinte.
Liberul arbitru inseamna expandarea cunoasterii la nesfarsit.
In primul rand , libertatea de a alege functioneaaza intr-o stransa legatura cu egalitatea , ea oferind grupurilor marginale , minoritate , dafavorizate de posibilitate de a isi prezenta problemele , afirma nevoile si asteptarile din partea societatii.
Placerea de a te simti perfect stapan pe propria persoana , de a lua decizii in functie de dorinte si de nevoi , cam caresta at fi idealul orcarui adept al libertatii.
Daca aceste alegeri sunt bune sau rele pentru propria persoana , acestea nu poate decide decat el insusi , nimeni neavand dreptul de a comanda sau dirija . Fiecare este indreptatit sa actioneze asupra propriei persoane asa cum doreste , atat timp caactiunile sale nu deranjeaza alti membrii ai societatii.
n al doilea rand , constrangerile sociale sunt create si de individ , fara ca acesta sa existe. Parasirea zonei de comfort ca indeparta o parte din constrangerile creeate de mintea individului.Spre exemplu distrugerea barierelor mentale care e limiteaza permit si dobandirea libertatii si eliberarea spre a realiza si a duce la capat visele personale. Discursul public care necesita putina pregatire inainte si respectarea anumitor reguli de tinuta si de vorbire.
In concluzie , libertatea de a alege poate fi exprimata in cadrul societatii atat timp cat intervine unori reguli prestabilite.
Liberul arbitru inseamna expandarea cunoasterii la nesfarsit.
In primul rand , libertatea de a alege functioneaaza intr-o stransa legatura cu egalitatea , ea oferind grupurilor marginale , minoritate , dafavorizate de posibilitate de a isi prezenta problemele , afirma nevoile si asteptarile din partea societatii.
Placerea de a te simti perfect stapan pe propria persoana , de a lua decizii in functie de dorinte si de nevoi , cam caresta at fi idealul orcarui adept al libertatii.
Daca aceste alegeri sunt bune sau rele pentru propria persoana , acestea nu poate decide decat el insusi , nimeni neavand dreptul de a comanda sau dirija . Fiecare este indreptatit sa actioneze asupra propriei persoane asa cum doreste , atat timp caactiunile sale nu deranjeaza alti membrii ai societatii.
n al doilea rand , constrangerile sociale sunt create si de individ , fara ca acesta sa existe. Parasirea zonei de comfort ca indeparta o parte din constrangerile creeate de mintea individului.Spre exemplu distrugerea barierelor mentale care e limiteaza permit si dobandirea libertatii si eliberarea spre a realiza si a duce la capat visele personale. Discursul public care necesita putina pregatire inainte si respectarea anumitor reguli de tinuta si de vorbire.
In concluzie , libertatea de a alege poate fi exprimata in cadrul societatii atat timp cat intervine unori reguli prestabilite.
Discurs Argumentativ despre Religie
Omul este in esenta o fiinta slaba atat fizic cat si mental , iar teama de necunoscut si de moarte l-au obligat sa-si doreasca depasirea propriei biologii efemere. In cautarea de raspunsuri , de certitudini , de sprijin a proiectat imaginea unei inteligente , unei forte , unei zeitati , unui dumnezeu care sa-l apere in vremuri precare. Insa religia nu se traduce prin ofrande aduse zeitatii respective , ci prin valorizarea sinelui , pretuirea vietii si iubirea fata de semeni.
In primul rand , toate religiile lumii sunt bazate pe iubire , insa din vechime pana astazi ceea ce ne defineste este razboiul , de diferite forme . De asemenea castastrofele naturale nu aleg intre cine e bun si cine e rau , crestini sau pagani , aspecte greu de inteles nu de cei care traiesc in numele lui Hristos , cat mai ales de cei care au sentimentul ca respectand un ritual liturgic inseamna ca sunt si credinciosii reali ai lui Dumnezeu.
Astfel, adolescentii sunt frecvent acuzati de parinti ca nu au nimic sfant , insa mostenirea spirrituala difera de la generatie la generatie. Iubirea trebuie cultivata , iar mecanismele interioare trebuie asezate cu har si daruire pentru ca un suflet sa nu-si piarda constiinta sinelui.
In al doilea rand , oamenii investesc timp , emotii , chiar si resurse economice intr-o institutie , uitand ca Dumnezeu exista peste tot si ni se descopera doar in masura in care traim fiecare clipa atenti la noi insine.
De exemplu , tinerii pot privi in istorie si descoperii figuri monumentale care si-au dat viata pentru idealuri nationale , dar si individuale , au au ucis dar au si iubit , s-au sacrificat , au sperat , au ingenunchiat si au onorat viata cat si pe Dumnezeu (Stefan cel Mare).
In concluzie omul are nevoie de o forata exterioara mai puternica ca el pentru a trece peste frica de necunoscut , astfel putand renunta la regulile si normele impuse de biserica , si actionand singur , dupa propria ratiune.
In primul rand , toate religiile lumii sunt bazate pe iubire , insa din vechime pana astazi ceea ce ne defineste este razboiul , de diferite forme . De asemenea castastrofele naturale nu aleg intre cine e bun si cine e rau , crestini sau pagani , aspecte greu de inteles nu de cei care traiesc in numele lui Hristos , cat mai ales de cei care au sentimentul ca respectand un ritual liturgic inseamna ca sunt si credinciosii reali ai lui Dumnezeu.
Astfel, adolescentii sunt frecvent acuzati de parinti ca nu au nimic sfant , insa mostenirea spirrituala difera de la generatie la generatie. Iubirea trebuie cultivata , iar mecanismele interioare trebuie asezate cu har si daruire pentru ca un suflet sa nu-si piarda constiinta sinelui.
In al doilea rand , oamenii investesc timp , emotii , chiar si resurse economice intr-o institutie , uitand ca Dumnezeu exista peste tot si ni se descopera doar in masura in care traim fiecare clipa atenti la noi insine.
De exemplu , tinerii pot privi in istorie si descoperii figuri monumentale care si-au dat viata pentru idealuri nationale , dar si individuale , au au ucis dar au si iubit , s-au sacrificat , au sperat , au ingenunchiat si au onorat viata cat si pe Dumnezeu (Stefan cel Mare).
In concluzie omul are nevoie de o forata exterioara mai puternica ca el pentru a trece peste frica de necunoscut , astfel putand renunta la regulile si normele impuse de biserica , si actionand singur , dupa propria ratiune.
sâmbătă, 12 august 2017
Discurs argumentativ : Relatia dintre constrangerile sociale si trasaturile de caracter individuale in dobandirea libertatii
Constrangerile sociale nu ar trebui sa afecteze libertatiile individuale sau trasaturile sale de caracter. O persoana este mult mai constransa de legile naturii decat constrangerile sociale.
In primul rand , individul este liber sa isi manifeste trasaturile de caracter atat timp cat nu deranjeaza alte persoane . Spre exemplu , in atingerea unui scop , care il si pasioneaza , ar trebui sa implice cat mai mult din trasaturile sale.
In al doilea rand , constrangerile sociale sunt create si de individ , fara ca acesta sa existe. Parasirea zonei de comfort ca indeparta o parte din constrangerile creeate de mintea individului.Spre exemplu distrugerea barierelor mentale care e limiteaza permit si dobandirea libertatii si eliberarea spre a realiza si a duce la capat visele personale. Discursul public care necesita putina pregatire inainte si respectarea anumitor reguli de tinuta si de vorbire.
In concluzie , constrangerile sociale nu ar trebui sa afecteze individul in dobandirea libertatii sau orcarui alt scop.
In primul rand , individul este liber sa isi manifeste trasaturile de caracter atat timp cat nu deranjeaza alte persoane . Spre exemplu , in atingerea unui scop , care il si pasioneaza , ar trebui sa implice cat mai mult din trasaturile sale.
In al doilea rand , constrangerile sociale sunt create si de individ , fara ca acesta sa existe. Parasirea zonei de comfort ca indeparta o parte din constrangerile creeate de mintea individului.Spre exemplu distrugerea barierelor mentale care e limiteaza permit si dobandirea libertatii si eliberarea spre a realiza si a duce la capat visele personale. Discursul public care necesita putina pregatire inainte si respectarea anumitor reguli de tinuta si de vorbire.
In concluzie , constrangerile sociale nu ar trebui sa afecteze individul in dobandirea libertatii sau orcarui alt scop.
Discurs Argumrntativ : Respectul in relatii interumane
Existenta criteriilor sociale obliga si existenta unui cod / serie de maniere si legi interumane , care duc pana la urma la respect.
In primul rand , frecvent se invoca acest cuvant in orice situatie conflictuala de viata insa sensul conferit este golit de continut . Astfel , societatea ar functiona mai eficient si mai sanatos daca anumite calitati , anumite stari nu ar fi mimate si asumate la reala lor intelegere si valoare . Reprezentantii politici ai unor tabere adverse revendica , prin jocurile de culise , prin atitudinea fata de votul popular demonstreaza ca acest cuvant nu inseamna pentru einimic , este doar o constructie sonora si grafica.
In al doilea rand , se constata cu durere lipsa pretuirii parintiilor de catre mullti dintre copii lor . In relatie de familie respectul ar trebui sa fie imperios necesar si prezent si indiferent de conflictele care se nasc de-a lungul timpului , nu trebuie uitat, ignorat ca generatia copiilor exista gratie exclusiv celei a parintilor . Daca in trecut in randul monarhiei parintii erau ucisi pentru coroana , intr-o societate democratica rolurile indivizilor in lume s-au schimbat mult, au evoluat , iar respectul cultivat ar trebui sa inobileze aceasta lume care oricum sufera in exces.
In concluzie, ne formam ca oamenii prin raportare la cei din jur , de aceea ar trebui sa invatam de mici care sunt adevaratele valori care trebuie apreciate , astfel atunci cand suntem loviti , socul sa nu ne ucida si sa gasim forta interioara de a o lua de la capat.
In primul rand , frecvent se invoca acest cuvant in orice situatie conflictuala de viata insa sensul conferit este golit de continut . Astfel , societatea ar functiona mai eficient si mai sanatos daca anumite calitati , anumite stari nu ar fi mimate si asumate la reala lor intelegere si valoare . Reprezentantii politici ai unor tabere adverse revendica , prin jocurile de culise , prin atitudinea fata de votul popular demonstreaza ca acest cuvant nu inseamna pentru einimic , este doar o constructie sonora si grafica.
In al doilea rand , se constata cu durere lipsa pretuirii parintiilor de catre mullti dintre copii lor . In relatie de familie respectul ar trebui sa fie imperios necesar si prezent si indiferent de conflictele care se nasc de-a lungul timpului , nu trebuie uitat, ignorat ca generatia copiilor exista gratie exclusiv celei a parintilor . Daca in trecut in randul monarhiei parintii erau ucisi pentru coroana , intr-o societate democratica rolurile indivizilor in lume s-au schimbat mult, au evoluat , iar respectul cultivat ar trebui sa inobileze aceasta lume care oricum sufera in exces.
In concluzie, ne formam ca oamenii prin raportare la cei din jur , de aceea ar trebui sa invatam de mici care sunt adevaratele valori care trebuie apreciate , astfel atunci cand suntem loviti , socul sa nu ne ucida si sa gasim forta interioara de a o lua de la capat.
joi, 22 iunie 2017
Hagi Tudose (rezumat) de Barbu Stefanescu Delavrancea
Scrieti in comentarii titlul si autorul operelor de care aveti nevoie!
Autorul descrie personajul principal Tudose-Hagiul ca un personaj zgarcit care iarna tremura de frig, vara murea de cald , de Craciun nu cumpara nimic din produsele traditionale , iar de Pasti nu colora si nu cumpara miel asa cum face tot crestinul , De mic nu facea altceva decat sa stranga bani,
Autorul descrie personajul principal Tudose-Hagiul ca un personaj zgarcit care iarna tremura de frig, vara murea de cald , de Craciun nu cumpara nimic din produsele traditionale , iar de Pasti nu colora si nu cumpara miel asa cum face tot crestinul , De mic nu facea altceva decat sa stranga bani,
Intr-o zi , jupanul la care lucra
l-a intrebat de ce nu se insoara , Hagiul nostru raspunse ca femeia
si copii cer mancare , vesimte si invatatura , toate aceste costand
bani.
Casa Hagiului este o casa modesta
cu peretii cojiti si galbeni , grinzile tavanului sunt negre si
prafuite , putul este din scanduri , iar pe jos este o pardoseala de
caramizi reci . Odaia lui este trista si intunecata. Cand ajunse
acasas Hagiul aprinse lumanarea de pe masa , apoi tresarii , si o
stinse , amintindu-si ca aceasta costa bani si mai bine sta pe
intuneric. Desi era stapanul unei pravalii era forte zgarcit cu
ucenicii sai , nu facea nicio data cadouri , nu ajuta nicio data pe
nimeni , iar cutia bisericii ii era spaima.
Asa petrecu hagiul viata :
fara foc ,fara fiertura , neiubind pe nimeni , la pravalie nu mai
mergea , asa ca a vandut tot.
Veni o iarna crunta in care
Tudose tremura zile la rand fara sa cumpere lemne . Intr-o zi
trezindu-se inghetat , ceru nepoatei sa mearga si sa cumpere niste
lemne si un pui pentru supa .Cand isi mai revenise in fire o trimise
pe nepota lui sa duca cenusa si ramasitele de la pui , poate mai
primeste niste bani inapoi. Cand aceasta se intoarse , il gasise cu
fata pe masa , langa o gramada de bani , fara suflare.
La inmormantare , toata
lumea se minunase de cheltuielile imense , si spuneau ca daca hagiul
ar fi vazut ar fi murit din nou .
Rezumat / Comentariu - O faclie de Paste de I. L. Caragiale
Scrieti in comentarii titlul si autorul operelor de care aveti nevoie!
Perspectiva este auctoriala , iar naratorul omniscient urmareste analitic , ca intr-o fisa medicala , toate simptomele vizibile in comportamentul lui Leiba Zibal , care conduc spre prabusirea interioara , insemnand nebunie.
Transfigurarea artistica a realitatii este o trasatura specifica a realismului .
Deoarece nuvela surprinde tarele si comportamentul bolnav al unui personaj ingrozit de frica , perceput astfel prin prisma patologiei sale se incadreaza in realism .
Expozitiunea este inlovuita printr-un portret al lui Leiba Zibal ,hangiu in Bodeni . Inceputurile vietii rememorate peste ani de catre evreul lovit de friguri sunt legate de targul "Iesilor" , " precupet ,vanzator , samsar ,cateodata si mai rau poate , telal de straie vechi , apoi croitor si stergator de pete intr-o ulicioara din Iesi" - acestea sunt indeletnicirile vietii umile si obscure traite de Zibal , dupa o trauma suferita in adolescenta care se va repercuta asupra formarii si dezvoltarii sale ulterioare . Daca prin casatorie viata lui nu se lumineaza prea mult , norocul pare sa-i surada atunci cand mosteneste hanul din Bodeni care apartinuse cumnatului sau mort.
Motivul literar al frigurilor este des intalnit in nuvelistica lui Caragiale , iar in cazul lui Zibal un element important in furnizarea si alimentarea starilor obsesive de frica. "Amenintarea este mai grea pentru un suflet ce se clatina usor , decat chiar lovitura " . Fondul nevralgic , labil a lui Zibal se macereaza interior sub forta amintirii primite atunci cand si-a concediat sluga lenesa si violenta , amenintarea care a devenit factor declansator al disolutiei si distrugerii al echilibrului interior deoarece hangiul are " un suflet care se clatina usor" - fragil ,slabit,influentabil , predispus cedarilor
Un prim conflict pare mai degraba de natura exterioara si cumva internetic , anume Leiba Zibal si Gheorghe care O amenintase pe balabusta , dar si pe strul cel mic ,incheindu-se cu amenintarea aruncata la vederea musteriilor cum ca in noaptea de Paste se va intoarce sa isi incheie socotelile .
Personajul nuvelei se construieste pe masura ce naratorul inregistreaza toate simptomele si manifestarile sensibilitatile sale neurologice si fragmentate de cumulul de temeri care degenereaza in psihoza dezumanizandu-l in final. Altfel de la baiatul de la baiatul de pravalie slabut si traumatizat , care trebuie sa se zbata pentru existenta si pana la imaginea hangiului din scena agoniei lui Gheorghe care moare zvarcolindu-se sub privirile lipsite de expresie ale lui Zibal ,surd la suferinta celui care a ajuns in seara de Inviere sa se transforme in faclie in numele lui Hristos .
Perspectiva este auctoriala , iar naratorul omniscient urmareste analitic , ca intr-o fisa medicala , toate simptomele vizibile in comportamentul lui Leiba Zibal , care conduc spre prabusirea interioara , insemnand nebunie.
Transfigurarea artistica a realitatii este o trasatura specifica a realismului .
Deoarece nuvela surprinde tarele si comportamentul bolnav al unui personaj ingrozit de frica , perceput astfel prin prisma patologiei sale se incadreaza in realism .
Expozitiunea este inlovuita printr-un portret al lui Leiba Zibal ,hangiu in Bodeni . Inceputurile vietii rememorate peste ani de catre evreul lovit de friguri sunt legate de targul "Iesilor" , " precupet ,vanzator , samsar ,cateodata si mai rau poate , telal de straie vechi , apoi croitor si stergator de pete intr-o ulicioara din Iesi" - acestea sunt indeletnicirile vietii umile si obscure traite de Zibal , dupa o trauma suferita in adolescenta care se va repercuta asupra formarii si dezvoltarii sale ulterioare . Daca prin casatorie viata lui nu se lumineaza prea mult , norocul pare sa-i surada atunci cand mosteneste hanul din Bodeni care apartinuse cumnatului sau mort.
Motivul literar al frigurilor este des intalnit in nuvelistica lui Caragiale , iar in cazul lui Zibal un element important in furnizarea si alimentarea starilor obsesive de frica. "Amenintarea este mai grea pentru un suflet ce se clatina usor , decat chiar lovitura " . Fondul nevralgic , labil a lui Zibal se macereaza interior sub forta amintirii primite atunci cand si-a concediat sluga lenesa si violenta , amenintarea care a devenit factor declansator al disolutiei si distrugerii al echilibrului interior deoarece hangiul are " un suflet care se clatina usor" - fragil ,slabit,influentabil , predispus cedarilor
Un prim conflict pare mai degraba de natura exterioara si cumva internetic , anume Leiba Zibal si Gheorghe care O amenintase pe balabusta , dar si pe strul cel mic ,incheindu-se cu amenintarea aruncata la vederea musteriilor cum ca in noaptea de Paste se va intoarce sa isi incheie socotelile .
Personajul nuvelei se construieste pe masura ce naratorul inregistreaza toate simptomele si manifestarile sensibilitatile sale neurologice si fragmentate de cumulul de temeri care degenereaza in psihoza dezumanizandu-l in final. Altfel de la baiatul de la baiatul de pravalie slabut si traumatizat , care trebuie sa se zbata pentru existenta si pana la imaginea hangiului din scena agoniei lui Gheorghe care moare zvarcolindu-se sub privirile lipsite de expresie ale lui Zibal ,surd la suferinta celui care a ajuns in seara de Inviere sa se transforme in faclie in numele lui Hristos .
Calin Nebunul de Mihai Eminescu -Rezumat
Demult , un imparat avea trei fete
frumoase . Pe cea mai mica dintre ele multi feciori de imparat o
cerusera de nevasta dar imparatul nu fusese de acord.
Intr-o zi fetele de imparat au fost rapite, iar tatal lor promise acelora care le vor aduce pe fete inapoi , le va da binecuvantarea lui sa se marite cu ele. In acel sat era un om care avea trei baieti. Cel mai mic era prostanac si-l chema Calin Nebunul. Cei trei baieti au hotarat sa plece si ei dupa fete.Au ajuns pe taramul zmeilor si in prima noapte s-a luptat flacaul cel mare cu un zmeu cu trei capete , a doua noapte s-a luptat mijlociul cu un zmeu cu patru capete iar in cea de-a treia noapte s-a luptat Calin nebunul , cel mai mic dintre ei cu un zmeu cu opt capete.In timpul luptei focul pe care-l facusera cei trei baieti se stinse si pentru ca nu aveau cu ce sa il aprinda pleaca in cautare de cremene. Pe drum Calin da de un om pe care il cheama De-cu-seara si Calin il leaga de un copac apoi il intalni pe Miezul-Noptii si pe acesta legadu-l la randu-i de un copac.Il intalni si pe Zori-de-Ziua si pe acesta legandu-l.
A ajuns Calin si la casa zmeilor si dupa ce a luat cativa carbuni incinsi zmeii s-au trezit si i-ai spus ca il lasa in viata cu conditia sa le aduca fata imparatului Rosu.Calin ii pacali pe zmei spunandu-le sa vina cu el caci cu cat sunt mai multi cu atat mai puternici. Odata ajunsi la poarta imparatului , Calin le-a spus ca-i va trece pe fiecare peste poarta si rand pe rand le taie capul. Si le-a taiat si limbile si le-a pus intr-o basma , apoi a cautat-o pe fata imparatului , a gasit-o dormind , i-a luat inelul si dus a fost.
Cand s-a intors pa acelas drum l-a dezlegat pe cei trei nenorocosi.Cand s-a intors la fratii sai acestia abia se trezisera.Hotarara sa plece spre padurea de Aur. Odata ajunsi acolo Calin le spune celor 2 frati sa il astepte pentru ca v-a inainta singur. A pornit-o singur prin padure si cand la casa zmeilor , fata cea mare de imparat le face de mancare zmeilor.Astepta sa apara zmeul, lupta cu dansul si il rapusesi apoipleca cu fata in padurea de argint. Acolo il infranse si pe acel urias si pleca spre padurea de alama ,unde se afla fata cea mica. Acolo a invins cel de-al treilea zmeu si s-a intors la fratii sai. Le-aspus fratilor sa sa plece spre imparat u conditia ca cea mijlocie sa ramana cu el.Fratii l-au vorbit pe la spate sa-i taie picioarele in timp ce doarme si sa plece cu cele trei fete , vrad sa spuna ca ei le-au salvat. Cand Calin s-a trezit si a vazut ca nu mai are picioare s-a intors in padurea de aur unde a vazut un fecior de imparat care nu avea maini ,creeind o fratie de cruce. Au intalnit pe drum spre imparatul Rosu o zmeoaica care i-a ajutat sa-si recapete picioarele si mainile.
Intr-o zi fetele de imparat au fost rapite, iar tatal lor promise acelora care le vor aduce pe fete inapoi , le va da binecuvantarea lui sa se marite cu ele. In acel sat era un om care avea trei baieti. Cel mai mic era prostanac si-l chema Calin Nebunul. Cei trei baieti au hotarat sa plece si ei dupa fete.Au ajuns pe taramul zmeilor si in prima noapte s-a luptat flacaul cel mare cu un zmeu cu trei capete , a doua noapte s-a luptat mijlociul cu un zmeu cu patru capete iar in cea de-a treia noapte s-a luptat Calin nebunul , cel mai mic dintre ei cu un zmeu cu opt capete.In timpul luptei focul pe care-l facusera cei trei baieti se stinse si pentru ca nu aveau cu ce sa il aprinda pleaca in cautare de cremene. Pe drum Calin da de un om pe care il cheama De-cu-seara si Calin il leaga de un copac apoi il intalni pe Miezul-Noptii si pe acesta legadu-l la randu-i de un copac.Il intalni si pe Zori-de-Ziua si pe acesta legandu-l.
A ajuns Calin si la casa zmeilor si dupa ce a luat cativa carbuni incinsi zmeii s-au trezit si i-ai spus ca il lasa in viata cu conditia sa le aduca fata imparatului Rosu.Calin ii pacali pe zmei spunandu-le sa vina cu el caci cu cat sunt mai multi cu atat mai puternici. Odata ajunsi la poarta imparatului , Calin le-a spus ca-i va trece pe fiecare peste poarta si rand pe rand le taie capul. Si le-a taiat si limbile si le-a pus intr-o basma , apoi a cautat-o pe fata imparatului , a gasit-o dormind , i-a luat inelul si dus a fost.
Cand s-a intors pa acelas drum l-a dezlegat pe cei trei nenorocosi.Cand s-a intors la fratii sai acestia abia se trezisera.Hotarara sa plece spre padurea de Aur. Odata ajunsi acolo Calin le spune celor 2 frati sa il astepte pentru ca v-a inainta singur. A pornit-o singur prin padure si cand la casa zmeilor , fata cea mare de imparat le face de mancare zmeilor.Astepta sa apara zmeul, lupta cu dansul si il rapusesi apoipleca cu fata in padurea de argint. Acolo il infranse si pe acel urias si pleca spre padurea de alama ,unde se afla fata cea mica. Acolo a invins cel de-al treilea zmeu si s-a intors la fratii sai. Le-aspus fratilor sa sa plece spre imparat u conditia ca cea mijlocie sa ramana cu el.Fratii l-au vorbit pe la spate sa-i taie picioarele in timp ce doarme si sa plece cu cele trei fete , vrad sa spuna ca ei le-au salvat. Cand Calin s-a trezit si a vazut ca nu mai are picioare s-a intors in padurea de aur unde a vazut un fecior de imparat care nu avea maini ,creeind o fratie de cruce. Au intalnit pe drum spre imparatul Rosu o zmeoaica care i-a ajutat sa-si recapete picioarele si mainile.
Cand
au ajuns la imparat au aflat ca fata de imparat se marita cu
bucatarul care spusese ca a omorat zmii. Apoi Calin i-a trimis fetei
inelul pe care il luase cand a omorat zmeii. Apoi ii arata
imparatului dovada ca el a omorat zmeii, si apoi fiica s-a casatorit
Cu Calin.
Ajuns
acasa si-a a gasit fratii care si-au recunoscut greseala , si apoiau
facut o nulnta lunga.
Un pedagog de scoala noua de I. L. Caragiale ( rezumat)
Scrieti in comentarii titlul si autorul operelor de care aveti nevoie!
Schita incepe cu o descriere a unui pedagog pe nume Chigos Rostogon. Acesta tine o conferinta despre cat de bine le-a impartasit elevilor gramatica. Insa modul de vorbire al profesorului : acesta pronunta incorect niste grupuri de litere "pedagojic" sau "janul"(genul)
Intr-o alta zi avand inspectie in cadrul orelor de casa , pedagogul le pune intrebari elevilor pentru a demonstra inspectorului cat de bine sunt pregatiti . El ii striga pe elevi cu apelativele de genul : " ma prostovane" sau "tu ala de acolo" . Profesorul afisa o atitudine superioara fata de elevi si se distra pe seama lor cand punea intrebari.
Cand ora s-a incheiat inspectorul a laudat metoda de predare a pedagogului si i-a indrumat pe elevi sa profite de stiinta lui. La ora de muzica deviza era : "Muzica ne gadila urechile". Desi profesorul le vorbea mult timp despre disciplina , acesta folosea cuvinte ca : boule , inchide gura . De asemenea pedagogul demonstreaza ipocrizia prin vorbele sale si felul in care le vorbeste parintilor bogati fata de cei saraci.
Ca de obicei I. L. Caragiale demonstreaza ipocrizia si prostia omeneasca in operele sale.
Schita incepe cu o descriere a unui pedagog pe nume Chigos Rostogon. Acesta tine o conferinta despre cat de bine le-a impartasit elevilor gramatica. Insa modul de vorbire al profesorului : acesta pronunta incorect niste grupuri de litere "pedagojic" sau "janul"(genul)
Intr-o alta zi avand inspectie in cadrul orelor de casa , pedagogul le pune intrebari elevilor pentru a demonstra inspectorului cat de bine sunt pregatiti . El ii striga pe elevi cu apelativele de genul : " ma prostovane" sau "tu ala de acolo" . Profesorul afisa o atitudine superioara fata de elevi si se distra pe seama lor cand punea intrebari.
Cand ora s-a incheiat inspectorul a laudat metoda de predare a pedagogului si i-a indrumat pe elevi sa profite de stiinta lui. La ora de muzica deviza era : "Muzica ne gadila urechile". Desi profesorul le vorbea mult timp despre disciplina , acesta folosea cuvinte ca : boule , inchide gura . De asemenea pedagogul demonstreaza ipocrizia prin vorbele sale si felul in care le vorbeste parintilor bogati fata de cei saraci.
Ca de obicei I. L. Caragiale demonstreaza ipocrizia si prostia omeneasca in operele sale.
Prostia Omeneasca de Ion Creanga
A fost odata un om
insurat care avea o nevasta un copil si o soacra. Omul pleaca de
acasa cu traba , dar nevasta incepu sa se vaite cat o tinea gura, ca
drobul de sare de pe hornul sobei ar putea sa cada si sa-i omare
copilul. Nevastei i se alatura in scurt timp si soacra care-i
tinea isonul. Cand barbatul se intoarse acasa le gasi pe amandoua
bocind . Dupa ce le asculta , barbatul le raspunse :
"Bre , multa prostie am vazut la viata mea , dar ca la voi ba ! Ma duc in toata lumea ! Si barbatul pleca fara sa isi ia ramas bun.
Mergand barbatul in lume fara nici o directie , intalni un om care tinea o banita spre soare , apoi intra cu ea repede in casa si repetaa la nesgarsit. Omul nostru il intreba ce face , el raspunse ca vrea sa bage soarele in bordei dar nu prea reuseste. Atunci omul nostru ii spuse ca ar putea face o gaura in bordei ca soarele sa intre pe acolo . Zis si facut , iar personajul principal pleaca mai departe.
In scurt timp intalneste un altul care vrea sa construiasca un car on mijlocul casei si cand sa il scoata vede ca nu iese. Cand era pe punctul de a darama casa , omul nostru il opreste speriat si il invata sa desfaca carul si sa il scoata pe bucati , reasamblandu-l afara.
Dupa ce pleca si de la acesta , intalni u al 3 lea care incearca sa puna nucile in pod cu o furca . Iar omul nostru il ajuta si pe acesta supanandu-i sa ia o banita si sa le bage in pod.
Dupa ce il intalni pe al patrulea care vroia sa urce vaca pe casa ( il ajuta si pe acesta) isi dadu seama ca mai bine e acasa .
"Bre , multa prostie am vazut la viata mea , dar ca la voi ba ! Ma duc in toata lumea ! Si barbatul pleca fara sa isi ia ramas bun.
Mergand barbatul in lume fara nici o directie , intalni un om care tinea o banita spre soare , apoi intra cu ea repede in casa si repetaa la nesgarsit. Omul nostru il intreba ce face , el raspunse ca vrea sa bage soarele in bordei dar nu prea reuseste. Atunci omul nostru ii spuse ca ar putea face o gaura in bordei ca soarele sa intre pe acolo . Zis si facut , iar personajul principal pleaca mai departe.
In scurt timp intalneste un altul care vrea sa construiasca un car on mijlocul casei si cand sa il scoata vede ca nu iese. Cand era pe punctul de a darama casa , omul nostru il opreste speriat si il invata sa desfaca carul si sa il scoata pe bucati , reasamblandu-l afara.
Dupa ce pleca si de la acesta , intalni u al 3 lea care incearca sa puna nucile in pod cu o furca . Iar omul nostru il ajuta si pe acesta supanandu-i sa ia o banita si sa le bage in pod.
Dupa ce il intalni pe al patrulea care vroia sa urce vaca pe casa ( il ajuta si pe acesta) isi dadu seama ca mai bine e acasa .
Mos Craciun (rezumat) de B. S. Delavrancea
Se apropia
ajunul Craciunului cand taranii voiosi parleau la foc si paie si
spalau cu apa calda si frunze de gorun, fierbeau vinul si incingeau
hora. Dar in ajunul Mos Ajunului a inceput viscolul iar crivatul a
luat acoperisuri de stuf. Cand vantul se potolise , zapada cadea
peste tot. Apoi veni peste sat si gerul , iar oamenii dupa ce dadura
zapada si incercara sa se dezghete dadura fuga la carciuma . Veni si
o vaduva sa povesteasca ce auzise de la fiul ei cel mic si anume ca
in inima padurii a sosit Mos Craciun cu barba alba pana la genunchi
si tremura si dardaia intre 4 copaci . Se adunase tot satul , cu mic
, cu mare, in frunte cu popa si plecara spre padure. Cand au ajuns in
mijlocul padurii au gasit o namila de zapada . Oamenii s-au speriat
si au spus parintelui sa citeasca o rugaciune . Popa insa de frica a
cazut catre Mos Craciun si l-a trezit acesta spunandu-i ceva la
ureche. Oamenii l-au intrebat pe popa ce i s-a soptit dar acesta a
plecat , ignorandu-i . Apoi a venit morarul la Mos sa-l roage sa
opreasca ninsoarea ca-i mor copii de foame. Mosul i-a raspun ca il
aseapta 10 cee cu porumb si 10 cu grau.
Apoi veni randul pescarului care ii spusese mosului ca Dunarea e inghetata si ca nu poate pescui pentru a-si hrani familia.Atunci Mosul il invata sa faca o copca .
Povestea se trmina cu Mosul rezolvand toate problemele oamenilor .
Apoi veni randul pescarului care ii spusese mosului ca Dunarea e inghetata si ca nu poate pescui pentru a-si hrani familia.Atunci Mosul il invata sa faca o copca .
Povestea se trmina cu Mosul rezolvand toate problemele oamenilor .
Comentariu - Luceafarul de Mihai Eminescu
Poemul eminescian ``Luceafarul `` este o alegorie filozofica deoarece prezinta povestea imposibila de iubire dintre un astru , Hyperion si o simpla muritoare , fata de imparat , prin cele patru masti are geniului pe care Tudor Vianu atesta ca sunt ipostaze ce apartin chiar autorului.
Structura poemului este impartita in patru tablouri : primul reprezentand relatia dintre fata de imparat si Hyperion , ambii fiind unici prin acceptia lumii din care provin , in al doilea fata de imparat isi pierde acest atribut datorita idilei Catalin-Catalina, in cel de-al treilea tablou este descrisa calatoria intergalactica a Luceafarului si discutia dintre Demiurg si Hyperion . In al patrulea tablou Luceafarul trece printr-o revelație schimbându-i perspectiva asupra mortii : `` iti dau catarg langa catarg / Oștiri spre a străbate / Lumea-n larg si marea-n lat / Dar moarte nu se poate ``astfel acesta renunțând la viata de muritor.
Cele patru masti ale geniului sunt prezentate sub forma celor patru personaje prezente in opera : Catalin , Catalina care reprezinta planul terestru , cel al dorintei de iubire , de sociabilitate , trairea clipei si Hyperion , Demiugul care reprezinta planul cosmic intruchipand ratiunea pura , rece ce nu are loc pentru sentimente cat nici moarte : `` Noi nu avem nici timp nici loc / Si nu cunoastem moarte``.
Eminescu alege ca surse de inspiratie elemente din filozofia germana si antica , motive culese din mitologia graca si veridica cat si propria viata ridicata la viata de simbol intarind apartenenta la romantism.
Visul faciliteaza intalnirea dintre cei 2 exponenti a celor doua lumi diferite reprezentand singura modalitate posibila de a comunica de sus in jos , punte unica a unei imposibile legaturi . Doar prin vis Luceafarul poate fi legat de pamant si de iubirea efemera dupa care tanjeste.
Poemul reprezinta o antiteza intre natura umana si cea de geniu : ratiunea pura si rece contra sentimentelor de iubire si fericire , ratiunea creeatoare si cea a momentului present.
Angelicul si demonicul sunt intruchipate de metamorfozele lui Hyperion si de dorinta acestuia de moarte / dezlegare de la imortalitate si de fiinta sa cereasca , de astru care reperezinta angelica , ambele fiind prezentate in antiteza.
Structura poemului este impartita in patru tablouri : primul reprezentand relatia dintre fata de imparat si Hyperion , ambii fiind unici prin acceptia lumii din care provin , in al doilea fata de imparat isi pierde acest atribut datorita idilei Catalin-Catalina, in cel de-al treilea tablou este descrisa calatoria intergalactica a Luceafarului si discutia dintre Demiurg si Hyperion . In al patrulea tablou Luceafarul trece printr-o revelație schimbându-i perspectiva asupra mortii : `` iti dau catarg langa catarg / Oștiri spre a străbate / Lumea-n larg si marea-n lat / Dar moarte nu se poate ``astfel acesta renunțând la viata de muritor.
Cele patru masti ale geniului sunt prezentate sub forma celor patru personaje prezente in opera : Catalin , Catalina care reprezinta planul terestru , cel al dorintei de iubire , de sociabilitate , trairea clipei si Hyperion , Demiugul care reprezinta planul cosmic intruchipand ratiunea pura , rece ce nu are loc pentru sentimente cat nici moarte : `` Noi nu avem nici timp nici loc / Si nu cunoastem moarte``.
Eminescu alege ca surse de inspiratie elemente din filozofia germana si antica , motive culese din mitologia graca si veridica cat si propria viata ridicata la viata de simbol intarind apartenenta la romantism.
Visul faciliteaza intalnirea dintre cei 2 exponenti a celor doua lumi diferite reprezentand singura modalitate posibila de a comunica de sus in jos , punte unica a unei imposibile legaturi . Doar prin vis Luceafarul poate fi legat de pamant si de iubirea efemera dupa care tanjeste.
Poemul reprezinta o antiteza intre natura umana si cea de geniu : ratiunea pura si rece contra sentimentelor de iubire si fericire , ratiunea creeatoare si cea a momentului present.
Angelicul si demonicul sunt intruchipate de metamorfozele lui Hyperion si de dorinta acestuia de moarte / dezlegare de la imortalitate si de fiinta sa cereasca , de astru care reperezinta angelica , ambele fiind prezentate in antiteza.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)