Scrieti in comentarii titlul si autorul operelor de care aveti nevoie!
Perspectiva este auctoriala , iar naratorul omniscient urmareste analitic , ca intr-o fisa medicala , toate simptomele vizibile in comportamentul lui Leiba Zibal , care conduc spre prabusirea interioara , insemnand nebunie.
Transfigurarea artistica a realitatii este o trasatura specifica a realismului .
Deoarece nuvela surprinde tarele si comportamentul bolnav al unui personaj ingrozit de frica , perceput astfel prin prisma patologiei sale se incadreaza in realism .
Expozitiunea este inlovuita printr-un portret al lui Leiba Zibal ,hangiu in Bodeni . Inceputurile vietii rememorate peste ani de catre evreul lovit de friguri sunt legate de targul "Iesilor" , " precupet ,vanzator , samsar ,cateodata si mai rau poate , telal de straie vechi , apoi croitor si stergator de pete intr-o ulicioara din Iesi" - acestea sunt indeletnicirile vietii umile si obscure traite de Zibal , dupa o trauma suferita in adolescenta care se va repercuta asupra formarii si dezvoltarii sale ulterioare . Daca prin casatorie viata lui nu se lumineaza prea mult , norocul pare sa-i surada atunci cand mosteneste hanul din Bodeni care apartinuse cumnatului sau mort.
Motivul literar al frigurilor este des intalnit in nuvelistica lui Caragiale , iar in cazul lui Zibal un element important in furnizarea si alimentarea starilor obsesive de frica. "Amenintarea este mai grea pentru un suflet ce se clatina usor , decat chiar lovitura " . Fondul nevralgic , labil a lui Zibal se macereaza interior sub forta amintirii primite atunci cand si-a concediat sluga lenesa si violenta , amenintarea care a devenit factor declansator al disolutiei si distrugerii al echilibrului interior deoarece hangiul are " un suflet care se clatina usor" - fragil ,slabit,influentabil , predispus cedarilor
Un prim conflict pare mai degraba de natura exterioara si cumva internetic , anume Leiba Zibal si Gheorghe care O amenintase pe balabusta , dar si pe strul cel mic ,incheindu-se cu amenintarea aruncata la vederea musteriilor cum ca in noaptea de Paste se va intoarce sa isi incheie socotelile .
Personajul nuvelei se construieste pe masura ce naratorul inregistreaza toate simptomele si manifestarile sensibilitatile sale neurologice si fragmentate de cumulul de temeri care degenereaza in psihoza dezumanizandu-l in final. Altfel de la baiatul de la baiatul de pravalie slabut si traumatizat , care trebuie sa se zbata pentru existenta si pana la imaginea hangiului din scena agoniei lui Gheorghe care moare zvarcolindu-se sub privirile lipsite de expresie ale lui Zibal ,surd la suferinta celui care a ajuns in seara de Inviere sa se transforme in faclie in numele lui Hristos .
Perspectiva este auctoriala , iar naratorul omniscient urmareste analitic , ca intr-o fisa medicala , toate simptomele vizibile in comportamentul lui Leiba Zibal , care conduc spre prabusirea interioara , insemnand nebunie.
Transfigurarea artistica a realitatii este o trasatura specifica a realismului .
Deoarece nuvela surprinde tarele si comportamentul bolnav al unui personaj ingrozit de frica , perceput astfel prin prisma patologiei sale se incadreaza in realism .
Expozitiunea este inlovuita printr-un portret al lui Leiba Zibal ,hangiu in Bodeni . Inceputurile vietii rememorate peste ani de catre evreul lovit de friguri sunt legate de targul "Iesilor" , " precupet ,vanzator , samsar ,cateodata si mai rau poate , telal de straie vechi , apoi croitor si stergator de pete intr-o ulicioara din Iesi" - acestea sunt indeletnicirile vietii umile si obscure traite de Zibal , dupa o trauma suferita in adolescenta care se va repercuta asupra formarii si dezvoltarii sale ulterioare . Daca prin casatorie viata lui nu se lumineaza prea mult , norocul pare sa-i surada atunci cand mosteneste hanul din Bodeni care apartinuse cumnatului sau mort.
Motivul literar al frigurilor este des intalnit in nuvelistica lui Caragiale , iar in cazul lui Zibal un element important in furnizarea si alimentarea starilor obsesive de frica. "Amenintarea este mai grea pentru un suflet ce se clatina usor , decat chiar lovitura " . Fondul nevralgic , labil a lui Zibal se macereaza interior sub forta amintirii primite atunci cand si-a concediat sluga lenesa si violenta , amenintarea care a devenit factor declansator al disolutiei si distrugerii al echilibrului interior deoarece hangiul are " un suflet care se clatina usor" - fragil ,slabit,influentabil , predispus cedarilor
Un prim conflict pare mai degraba de natura exterioara si cumva internetic , anume Leiba Zibal si Gheorghe care O amenintase pe balabusta , dar si pe strul cel mic ,incheindu-se cu amenintarea aruncata la vederea musteriilor cum ca in noaptea de Paste se va intoarce sa isi incheie socotelile .
Personajul nuvelei se construieste pe masura ce naratorul inregistreaza toate simptomele si manifestarile sensibilitatile sale neurologice si fragmentate de cumulul de temeri care degenereaza in psihoza dezumanizandu-l in final. Altfel de la baiatul de la baiatul de pravalie slabut si traumatizat , care trebuie sa se zbata pentru existenta si pana la imaginea hangiului din scena agoniei lui Gheorghe care moare zvarcolindu-se sub privirile lipsite de expresie ale lui Zibal ,surd la suferinta celui care a ajuns in seara de Inviere sa se transforme in faclie in numele lui Hristos .
Amici de Ion Luca Caragiale
RăspundețiȘtergere