Publicat in Almanahul Societatii Academice Social-Literare , "Romania Juna", aprilie 1881 , reprodus in Convorbiri Literare si in volumul Poesii 1883.
Luceafarul este o alegorie pe tema romantica a locului si rostului geniului in lume. Natura sa superioara trebuie sa plateasca un pret prin izolare intr semeni si nefericire individuala.
Surse de inspiratie:-Folclor -Basmul Fata in gradina de aur versificat de Eminescu cules de germanul Richard Kunisch. Eminescu valorifica initial acest basm in perioada studiilor berleneze dar modifica finalul. Mai potrivit cu superioritatea fiintei umane nemuritoare i se pare poetului , detasarea "Fiti fericiti-cu glasu-i strans a spus/Atat de fericiti , cat viata toata?
-Motivul Zburatorului
-Filozofia: influenta filozofiei lui Arthur Schopenhouer: Geniul (ratiune pura)si omul comun
A imprumutat idei filozofice din Kant si Laplace , cu privire la spatiu si timp.
-Mitologia: Eminescu a recurs la miturile geto-dace si la mitologia graca , indiana si crestina. Hyperion apartine mitologiei eline , iar mitologia greco-romana ofera numeroase cazuri de iubire intre un zeu si o pamanteana.
-Biografia: Propria viata ridicata la rang de simbol.
Tema poetica:Eminescu notase pe marginea unui manuscris : "Aceasta este povestea , iar intelesul alegoric ce i-am dat este ea , daca geniul nu cunoaste nici moarte si numele lui scapa de noaptea uitarii , pe de alta parte aici pe pamant , nici e capabil de a ferici pe cineva , nici capabil de a fi fericit . El n-are moarte , dar n-are nici noroc."
O alta interpretare a Luceafarului considera ca toate perosnajele sunt masti lirice ale poetului insasi. Eminescu s-ar fi imaginat sub chipul lui Hyperion , omul de geniu , sub chipul lui Catalin , reprezentand trasaturile obisnuite ale barbatului indragostit, sub cel al demiurgului , forta universala , si chiar al Catalinei , poetul meditand asupra conditiei femeii muritoare care tanjeste spre absolut. Toate caracteristicile reunesc trasaturile omului slab si puternic , muritor si etern , om si zeu . Aceasta interpretareapartine criticului Tudor Vianu.
sâmbătă, 4 noiembrie 2017
miercuri, 16 august 2017
Moara cu noroc -Comentariu- Ioan Slavici
Opera este o nuvela psihologica socialista deoarece urmareste procesul transformarilor interioare ale unui personaj care sedus de mirajul castigului imediat se instraineaza de propria fire se indeparteaza de ai sai , sfideaza soarta si ocoleste dreptatea si legile lumesti , dar si pastrand reminiscentele unui om cinstit de odinioara m inevitabil in conflict cu el insusi , conflict care excaladeaza , iar salvarea devine improbabila.
Prabusirea morala a lui Ghita nu reprezinta un derapaj izolat accidental , ci intregii societati prinse in acest proces coplesitor de trecere spre un alt tip de societate . Daca se pune accent pe omniscienta , omniprezenta , veridicitatea si verosimilitatea , atributele prozei obiective totusi fiind cinism , naratorul isi prezenta libertatea de a fi ironic , in anumite momente ale discursului , ecou al dezaprobarii moaralismului care nu poate ramane indiferent la ceea ce ii indeparteaza pe eroi de o traditie care nu poate fi nicio data vazuta ca perimata sau depasita .
Tema nuvelei este una tipic realista , urmarind invaluirea rapida ca mijloc de schimbare a statutului social , posibila dar pein mijloace oneroase si care are ca efect pervertirea naturii umane si dezumanizarea individului insuficient adaptat noilor circumstante sociale.
Ghita, personajul lui Slavici este un cismar cu familie si care aspira spre un ideal de fericire nascut dintr-un mental colectiv , propriu sfarsitului de secol 19 dar si spatiului de influenta germanica , accidentala , Ardealul facand inca parte din inperiul Austro-Ungar.
Drama eroului este pe masura inabilitatii de a intelege vremurile dar si propria psihologie care ajunge interioare nu mai gasesc puterea de a restabili un echilibru comun , sinonim cu inceputul.
Ghitais isi propune si transforma in realitatearendarea carciumii de la Moara cu Noroc , pentru trei ani. De regula aceasta cifra are conotatii simbolice atat timp intr-un loc bantuit de primejdii si care se va cere purificat in final , focul mistuind o carciuma a fatalitaii , a ghinionului , antrenarii unor forte ale raului care pareaza pe oricine locuieste in zona . Gestul batranei de a lua copii si de a parasii ceea ce nicio data nu a insemnat camin sau familie , intruchipeaza credinta in salvare intr-o speranta fie si fragila menita sa supravietuiasca decaderii morale a parintilor dar si crimei.
Deznodamantul este gandit in maniera clasica deoarece arta trebuie sa fie moralizatoare prin sine insasi si prin urmare toti cei care au sfidat etica si morala crestina trebuie sa fie sanctionati.
Prabusirea morala a lui Ghita nu reprezinta un derapaj izolat accidental , ci intregii societati prinse in acest proces coplesitor de trecere spre un alt tip de societate . Daca se pune accent pe omniscienta , omniprezenta , veridicitatea si verosimilitatea , atributele prozei obiective totusi fiind cinism , naratorul isi prezenta libertatea de a fi ironic , in anumite momente ale discursului , ecou al dezaprobarii moaralismului care nu poate ramane indiferent la ceea ce ii indeparteaza pe eroi de o traditie care nu poate fi nicio data vazuta ca perimata sau depasita .
Tema nuvelei este una tipic realista , urmarind invaluirea rapida ca mijloc de schimbare a statutului social , posibila dar pein mijloace oneroase si care are ca efect pervertirea naturii umane si dezumanizarea individului insuficient adaptat noilor circumstante sociale.
Ghita, personajul lui Slavici este un cismar cu familie si care aspira spre un ideal de fericire nascut dintr-un mental colectiv , propriu sfarsitului de secol 19 dar si spatiului de influenta germanica , accidentala , Ardealul facand inca parte din inperiul Austro-Ungar.
Drama eroului este pe masura inabilitatii de a intelege vremurile dar si propria psihologie care ajunge interioare nu mai gasesc puterea de a restabili un echilibru comun , sinonim cu inceputul.
Ghitais isi propune si transforma in realitatearendarea carciumii de la Moara cu Noroc , pentru trei ani. De regula aceasta cifra are conotatii simbolice atat timp intr-un loc bantuit de primejdii si care se va cere purificat in final , focul mistuind o carciuma a fatalitaii , a ghinionului , antrenarii unor forte ale raului care pareaza pe oricine locuieste in zona . Gestul batranei de a lua copii si de a parasii ceea ce nicio data nu a insemnat camin sau familie , intruchipeaza credinta in salvare intr-o speranta fie si fragila menita sa supravietuiasca decaderii morale a parintilor dar si crimei.
Deznodamantul este gandit in maniera clasica deoarece arta trebuie sa fie moralizatoare prin sine insasi si prin urmare toti cei care au sfidat etica si morala crestina trebuie sa fie sanctionati.
Meseriile Viitorului - Discurs Argumentativ
Istoria a demonstrat ca meseriile apar si dispar , la fel ca tot ce ne defineste viata. De aceea , realitatile socio-profesionale ale momentului , cu siguranta, vor comporta mutatii majore in viitor , in acord cu evolutia continua din zona stiintei si tehnologie.
In primul rand nevoile oamenilor par sa creasca direct proportional cu standardele si nivelul de confort , care ii definesc existenta in clipa traita. Acest aspect conduce inevitabil spre cautarea unor solutii si a unor meserii noi care sa raspunda asteptarilor tot mai inalte , adaptarea facandu-se din mers , insa aflarea altora noi , eradicarea unei boli , a saraciei , intr-un cuvant a mizeriei sociale vor impune identificarea unor profesii care sa-l ajute pe om nu doar sa traiasca mai bine si mai mult dar sa se si salveze in eventualitatea unor cataclisme , fenomene de orice fel care ii pot periclita viitorul ca specie.
De exemplu , inarmarea in exces arata ca omul tinde sa devina propriul sau dusman. In zona de aparare si si de strategii menite sa contracareze un atac atomic , biologic , terorist , ar trebui sa se dezvolte profesii specializate pe neutralizarea tuturor factorilor implicati intr-un demers criminal la nivel global.
In al doilea rand , meseriile viitorului pot fii influentate si de marile industrii actuale : cea farmaceutica si cea a armamentului, astfel meseriile viitorului axandu-se mai mult pe aceste ramuri.
De expemplu , industria farmaceutica se poate extinde din cauza unor boli noi , rezultate din mutatii ale altor boli precedente, sau sau cea a armamentului deoarece ideea de pace mondiala ese un concept foarte putin probabil intr-un plan practin actual.
In concluzie meseriile viitorului se va baza atat pe nevoile oamenilor cat si pe ramuri ale marilor industrii actuale.
In primul rand nevoile oamenilor par sa creasca direct proportional cu standardele si nivelul de confort , care ii definesc existenta in clipa traita. Acest aspect conduce inevitabil spre cautarea unor solutii si a unor meserii noi care sa raspunda asteptarilor tot mai inalte , adaptarea facandu-se din mers , insa aflarea altora noi , eradicarea unei boli , a saraciei , intr-un cuvant a mizeriei sociale vor impune identificarea unor profesii care sa-l ajute pe om nu doar sa traiasca mai bine si mai mult dar sa se si salveze in eventualitatea unor cataclisme , fenomene de orice fel care ii pot periclita viitorul ca specie.
De exemplu , inarmarea in exces arata ca omul tinde sa devina propriul sau dusman. In zona de aparare si si de strategii menite sa contracareze un atac atomic , biologic , terorist , ar trebui sa se dezvolte profesii specializate pe neutralizarea tuturor factorilor implicati intr-un demers criminal la nivel global.
In al doilea rand , meseriile viitorului pot fii influentate si de marile industrii actuale : cea farmaceutica si cea a armamentului, astfel meseriile viitorului axandu-se mai mult pe aceste ramuri.
De expemplu , industria farmaceutica se poate extinde din cauza unor boli noi , rezultate din mutatii ale altor boli precedente, sau sau cea a armamentului deoarece ideea de pace mondiala ese un concept foarte putin probabil intr-un plan practin actual.
In concluzie meseriile viitorului se va baza atat pe nevoile oamenilor cat si pe ramuri ale marilor industrii actuale.
O faclie de paste - Comentariu - I.L.Caragiale
Perspectiva este auctoriala , iar naratorul omniscient urmareste analitic , ca intr-o fisa clinic , toate simptomele vizibile in comportamentul personajului principal , Leiba Zibal , care conduc spre prabusirea interioara , insemnand nebunie.
Transfigurarea artistica a realitatii este o trasatura specifica a realismului.Deoarece nuvela surprinde tarele si comportamentul bolnav al unui personaj ingrozit de frica , perceput astfel prin prisma patologiei sale se incadreaza in naturalism.
Expozitiunea este inlocuita printr-un portret al lui Leiba Zibal , hangiu in Bodeni . Inceputurile vietii rememorate peste ani de catre evreul lovit de friguri sunt legate de targul ``Iesilor`` , ``precupet , vanzator de maruntisuri , samsar , croitor de straie vechi , apoi croitor si stergator de pete intr-o ulicioara trista din Iesi``- acestea sunt identitatile vietii umile si obscure de Zibal , dupa o trauma suferita in adolescenta care se ca repercuta asupra formarii si dezvoltarii sale ulterioare . Daca prin casatorie viata lui nu se lumineaza prea mult norocul pare sa-i surada atunci cand mosteneste hanul din Bodeni , care apartinuse cumnatului mort.
Motivul literar al frigurilor este des invaluit in nuvelistica lui Caragiale , iar in cazul lui Zibal un element important in favorizarea si alimentarea starilor obsesive de frica . ``Amenintarea este mai grea pentru un suflet ce se continua usor , decat chiar lovitura``. Fondul nevralgic , labil al unui Zibal se macereaza interior sub forta amenintarii primite cand si-a concediat sluga lenesa si violenta , amenintare care a devenit factor declansator al disolutiei si distrugerii echilibrului interior deoarece hangiul are `` un suflet care se clatina usor`` - fragil ,slabit , predispus cedarilor.
Un prim tip de conflict pare mai degraba de natura exterioara , anume Leiba Zibal si Gheorghe care o amenintase pe balabusta , dar si pe Strul cel mic , cearta inlocuindu-se cu amenintarea aruncata la vederea musteriilor cum ca in noaptea de Paste , Ghorghe se va intoarce sa-si incheie socotelile.
Personajul nuvelei se construieste pe masura ce naratorul inregistreaza toate simptomele si manifestarile sensibilitatii sale nevralgice si fracturate de un cutum de temeri care degenereaza in psihoza dezumanizadu-l in final . Astfel de la baiatul de pravalie slabut traumatizat , care trebuie sa se zbata pentru existenta si pana la imaginea hangiului din scena agoniei lui Gheorghe care moare zvarcolindu-se sub privirile lipsite de expresie ale lui Zibal , surd la suferinta celui care a ajuns in noaptea de inviere sa se transforme in faclie aprinsa in numele lui Hristos , insa conotatia acestei interpretari are sens doar asezata in relatie cu starea de maxima intensitate a trairilor personajului care dupa un an de acumulare a fricii in diferite forme , traieste sentimentul eliberarii care defapt este o noua inchisoare , cea a nebuniei .
Transfigurarea artistica a realitatii este o trasatura specifica a realismului.Deoarece nuvela surprinde tarele si comportamentul bolnav al unui personaj ingrozit de frica , perceput astfel prin prisma patologiei sale se incadreaza in naturalism.
Expozitiunea este inlocuita printr-un portret al lui Leiba Zibal , hangiu in Bodeni . Inceputurile vietii rememorate peste ani de catre evreul lovit de friguri sunt legate de targul ``Iesilor`` , ``precupet , vanzator de maruntisuri , samsar , croitor de straie vechi , apoi croitor si stergator de pete intr-o ulicioara trista din Iesi``- acestea sunt identitatile vietii umile si obscure de Zibal , dupa o trauma suferita in adolescenta care se ca repercuta asupra formarii si dezvoltarii sale ulterioare . Daca prin casatorie viata lui nu se lumineaza prea mult norocul pare sa-i surada atunci cand mosteneste hanul din Bodeni , care apartinuse cumnatului mort.
Motivul literar al frigurilor este des invaluit in nuvelistica lui Caragiale , iar in cazul lui Zibal un element important in favorizarea si alimentarea starilor obsesive de frica . ``Amenintarea este mai grea pentru un suflet ce se continua usor , decat chiar lovitura``. Fondul nevralgic , labil al unui Zibal se macereaza interior sub forta amenintarii primite cand si-a concediat sluga lenesa si violenta , amenintare care a devenit factor declansator al disolutiei si distrugerii echilibrului interior deoarece hangiul are `` un suflet care se clatina usor`` - fragil ,slabit , predispus cedarilor.
Un prim tip de conflict pare mai degraba de natura exterioara , anume Leiba Zibal si Gheorghe care o amenintase pe balabusta , dar si pe Strul cel mic , cearta inlocuindu-se cu amenintarea aruncata la vederea musteriilor cum ca in noaptea de Paste , Ghorghe se va intoarce sa-si incheie socotelile.
Personajul nuvelei se construieste pe masura ce naratorul inregistreaza toate simptomele si manifestarile sensibilitatii sale nevralgice si fracturate de un cutum de temeri care degenereaza in psihoza dezumanizadu-l in final . Astfel de la baiatul de pravalie slabut traumatizat , care trebuie sa se zbata pentru existenta si pana la imaginea hangiului din scena agoniei lui Gheorghe care moare zvarcolindu-se sub privirile lipsite de expresie ale lui Zibal , surd la suferinta celui care a ajuns in noaptea de inviere sa se transforme in faclie aprinsa in numele lui Hristos , insa conotatia acestei interpretari are sens doar asezata in relatie cu starea de maxima intensitate a trairilor personajului care dupa un an de acumulare a fricii in diferite forme , traieste sentimentul eliberarii care defapt este o noua inchisoare , cea a nebuniei .
Discurs argumentativ despre lene
Lenea este o stare a omului care face parte din existenta fiecarui om si care poate fi daunatoare daca devine obicei si reatiune de a fi sau dimpotriva regeneratoare de energie si creeatoare daca este asimilata reveriei , momentelor de asezare a ideiilor sau a sclipirilor de inteligenta care ne personalizeaza ca indivizi.
In primul rand lenea este oxigenul multor rele / comoditati ale societatii noastre. Ne afecteaza individual , dar si colectiv, fizic , dar si mental , pentru ca lipsa de antrenament mental ne expediaza intr-o zona a masei formata din spirite plate , brute , anoste, fara coloana , fara individualitate , care se misca prin viata larvar.
De exemplu , parintii care nu-si educa copii antrenandu-i in jocuri active atat ca efort fizic dar si mental astfel incat dezvoltarea armonioasa sa aseze intr-un dialog echilibrat trupul si mintea , efectele se vor resimti pe masura ce copilul va creste , traduse in obesitate , probleme respiratorii sau cardiace , comoditate intelectuala , lipsa de imaginatie , reticenta in relatii , refuzul unei initiative.
In al doilea rand toti oamenii lenevesc , indiferent de varsta deoarece viata presupune ,munca , responsabilitati , stres , dar si relaxare si vacante , adica perioadele de refacere a echilibrului fizic si mental .
De asemenea, starile de reverie sunt obligatorii pentru artisti , celor ce creeaza , indiferent de domeniu , fenomenul in sine presupunand cautare a unei idei , coroborata cu acumulerea de informatie , sau de tensiune emotionala si de performare.
Astfel , lenea este un element al existentei umane care trebuie utilizat ca o metoda de recreare , deoarece dus la extrem acesta poate dauna fizic cat si mental .
In primul rand lenea este oxigenul multor rele / comoditati ale societatii noastre. Ne afecteaza individual , dar si colectiv, fizic , dar si mental , pentru ca lipsa de antrenament mental ne expediaza intr-o zona a masei formata din spirite plate , brute , anoste, fara coloana , fara individualitate , care se misca prin viata larvar.
De exemplu , parintii care nu-si educa copii antrenandu-i in jocuri active atat ca efort fizic dar si mental astfel incat dezvoltarea armonioasa sa aseze intr-un dialog echilibrat trupul si mintea , efectele se vor resimti pe masura ce copilul va creste , traduse in obesitate , probleme respiratorii sau cardiace , comoditate intelectuala , lipsa de imaginatie , reticenta in relatii , refuzul unei initiative.
In al doilea rand toti oamenii lenevesc , indiferent de varsta deoarece viata presupune ,munca , responsabilitati , stres , dar si relaxare si vacante , adica perioadele de refacere a echilibrului fizic si mental .
De asemenea, starile de reverie sunt obligatorii pentru artisti , celor ce creeaza , indiferent de domeniu , fenomenul in sine presupunand cautare a unei idei , coroborata cu acumulerea de informatie , sau de tensiune emotionala si de performare.
Astfel , lenea este un element al existentei umane care trebuie utilizat ca o metoda de recreare , deoarece dus la extrem acesta poate dauna fizic cat si mental .
duminică, 13 august 2017
Dumbrava Minunata (rezumat) de Mihail Sadovenau
Scrieti in comentarii titlul si autorul operelor de care aveti nevoie!
Povestirea incepe cu prezentarea personajului Mia Vasilian , mama vitrega a fetitei Lizuca. Din discutia pe care o avea Mia cu invitatii sai reiese ca Lizuca era tocmai ``ghimpele`` dintre ea si sotul ei.
Intr-o clipa de neatentie a adultilor , Lizuca, intra in salon si gusta din vasul cu serbet , fiind mai apoi pedepsita de catre slujnica , avandu-l ca singura alinare pe Patrocle, cainele sau.
Suparata de tratamentul rau aplicat de slujnica si de lipsa de atentie si intelegere a mamei vitrege , Lizuca decide sa plece impreuna cu Patrocle la bunici. In drumul ei spre bunici se oprira asupra unei flori cu care fetita poarta o discutie despre motivul plecarii sale de acasa.
Dupa putin timp , acestia se intalnira cu o batranica pe care Lizuca o asemanase cu Sfanta Miercuri . La apusul soarelui ajunsesera la marginea dumbravei , Atunci Lizuca realiza sosirea noptii si ca drumul prin padure nu se mai vede , asa ca au decis sa caute un loc in care sa doarma.Au gasit o scorbura care ar fi fost locul perfect de odihna .
Deodata se lasa o liniste tainica , cand dintr-o data , din intuneric , isi facura aparitia sapte omuleti.Acestia duceau un tron pe care statea o domnita balaie , pe care Lizuca o recunoscu , vazand-o si la casa bunicilor.
Domnita ii povesti Lizucai ca dumbrava este o imparatie fermecata pe care oamenii de rand nu o pot niciodata cunoaste. La un semn al acesteia s-au adunat toate vietatile padurii , iar ea le-a povestit despre Statu Palma , Stramba Lemne si Sfarma Piatra. De la batranii ce o insoteau pe domnita , Lizuca afla ca in primavara , tatal ei a vrut sa vanda dumbrava si ca lucrul asta le-ar fi afectat si pe locuitorii dumbravei.
Apoi domnita le-a spus tuturor o poveste despre o frumoasa zana a dumbravei Bucumenilor si Fat-Frumos cel care a cunoscut-o , dar nimeni nu a crezut ca acea zana exista. Batranica de langa domnita incepu sa depaneze amintiri despre mama Lizucai , iar aceasteia , in cele din urma i se umplura ochii de lacrimi.
Se facuse foarte tarziu si prichindeii incepura sa pleca crezand ca Lizuca a adormit .
Dimineata , Lizuca se trezii in casa bunicilor sai pe care ii recunoscu imediat. Langa ea se afla Patrocle.
Deodata Lizuca auzi voci in livada : mama sa vitrega si slujnica venisera sa o ia pe Lizuca de la bunicii ei. Bunicul refuza , facand-o pe mama vitrega sa starneasca albinele din cauza agitatiei , aceasta speriinduse si plecand.
Astfel Lizuca si Patrocle ramasesera cu bunicii in acea dumbrava minunata unde se simteau cu adevarat fericiti.
Povestirea incepe cu prezentarea personajului Mia Vasilian , mama vitrega a fetitei Lizuca. Din discutia pe care o avea Mia cu invitatii sai reiese ca Lizuca era tocmai ``ghimpele`` dintre ea si sotul ei.
Intr-o clipa de neatentie a adultilor , Lizuca, intra in salon si gusta din vasul cu serbet , fiind mai apoi pedepsita de catre slujnica , avandu-l ca singura alinare pe Patrocle, cainele sau.
Suparata de tratamentul rau aplicat de slujnica si de lipsa de atentie si intelegere a mamei vitrege , Lizuca decide sa plece impreuna cu Patrocle la bunici. In drumul ei spre bunici se oprira asupra unei flori cu care fetita poarta o discutie despre motivul plecarii sale de acasa.
Dupa putin timp , acestia se intalnira cu o batranica pe care Lizuca o asemanase cu Sfanta Miercuri . La apusul soarelui ajunsesera la marginea dumbravei , Atunci Lizuca realiza sosirea noptii si ca drumul prin padure nu se mai vede , asa ca au decis sa caute un loc in care sa doarma.Au gasit o scorbura care ar fi fost locul perfect de odihna .
Deodata se lasa o liniste tainica , cand dintr-o data , din intuneric , isi facura aparitia sapte omuleti.Acestia duceau un tron pe care statea o domnita balaie , pe care Lizuca o recunoscu , vazand-o si la casa bunicilor.
Domnita ii povesti Lizucai ca dumbrava este o imparatie fermecata pe care oamenii de rand nu o pot niciodata cunoaste. La un semn al acesteia s-au adunat toate vietatile padurii , iar ea le-a povestit despre Statu Palma , Stramba Lemne si Sfarma Piatra. De la batranii ce o insoteau pe domnita , Lizuca afla ca in primavara , tatal ei a vrut sa vanda dumbrava si ca lucrul asta le-ar fi afectat si pe locuitorii dumbravei.
Apoi domnita le-a spus tuturor o poveste despre o frumoasa zana a dumbravei Bucumenilor si Fat-Frumos cel care a cunoscut-o , dar nimeni nu a crezut ca acea zana exista. Batranica de langa domnita incepu sa depaneze amintiri despre mama Lizucai , iar aceasteia , in cele din urma i se umplura ochii de lacrimi.
Se facuse foarte tarziu si prichindeii incepura sa pleca crezand ca Lizuca a adormit .
Dimineata , Lizuca se trezii in casa bunicilor sai pe care ii recunoscu imediat. Langa ea se afla Patrocle.
Deodata Lizuca auzi voci in livada : mama sa vitrega si slujnica venisera sa o ia pe Lizuca de la bunicii ei. Bunicul refuza , facand-o pe mama vitrega sa starneasca albinele din cauza agitatiei , aceasta speriinduse si plecand.
Astfel Lizuca si Patrocle ramasesera cu bunicii in acea dumbrava minunata unde se simteau cu adevarat fericiti.
La vulturi (rezumat) de Gala Galaction
Autorul incepe povestea cu o descriere despre Culmile Scripetelui si locul de unde izvorasete Iablanicioara comparand satul de pe aceste meleaguri cu un cuib de vulturi. Acesta incepe descrierea cu Danila , ``starostele`` locului.
Ocupatia lor generala era cresterea animalelor , jumatate din sateni fiind ciobani , enumerandu-l pe Paun Ozun , barbat falnic, care era plecat cu o scrisoare la Tudor Vladimirescu.
In tinerete , Danila fusese ``furntosul`` ciobanilor , un om harnic , care de 3 ori facuse avere dar a fost jefuit de turci si de rusi . Acum e batran si vaduv si isi petrece timpul la izvorul Iablanicioarei mangaindu-si batranetile cu un ceahlov bisericesc.
Paun Ozun era ginerele cel mai iubit al lui Danila si avea impreuna cu Agripina trei copii : Mariuca , Vlad , si Paunas.
Auzind Danila ca Tudor Vladimirescu zguduie Oltenia si cheama oamenii la lupta impotriva nedreptatilor indurerate de tara , il indeamna pe Paun sa lupte in locul sau alaturi de acesta.
Trecuse multa vreme de la plecarea lui Ozun , iar Agapina era macinata de griji , nestiiind nimic despre barbatul ei , cand si cum se va inoarce. Aceast ii impartasea lui Danila gandurile ce o framantau pentru a se mai elibera.
Intr-una din zile satul devine tinta unor turci , iar Agapina a fost nevoita sa isi ia copii si sa se indrepte spre stana . Drumul era anevoios pentru o femeie cu trei copii, dar aceasta reuzise sa ajunga.
In apropiere de stana , aceasta il ascunsese pe Paunas , copilul cel mai mic , intr-o capita de fan si pleaca cu ceilalti doi la stana deoarece puterile o parasisera.
Imediat ce ajunsese la stana il anunta pe Danila de venirea turcilor , iar acesta suna din bucium ca sa dea de stire si celorlalti ciobani de atac. Acestia se intorc sa il ia pe Paunas , dar acestia gasesc doar niste scutece insangerate , acest fiid mancat de vulturi.
Danila planse si inepu sa se roage la Dumnezeu , spunand : ``Ajunge atata rrisipa , atata jaf la vulturi , din mana bietei tari si din carnea noastra!``.
Ocupatia lor generala era cresterea animalelor , jumatate din sateni fiind ciobani , enumerandu-l pe Paun Ozun , barbat falnic, care era plecat cu o scrisoare la Tudor Vladimirescu.
In tinerete , Danila fusese ``furntosul`` ciobanilor , un om harnic , care de 3 ori facuse avere dar a fost jefuit de turci si de rusi . Acum e batran si vaduv si isi petrece timpul la izvorul Iablanicioarei mangaindu-si batranetile cu un ceahlov bisericesc.
Paun Ozun era ginerele cel mai iubit al lui Danila si avea impreuna cu Agripina trei copii : Mariuca , Vlad , si Paunas.
Auzind Danila ca Tudor Vladimirescu zguduie Oltenia si cheama oamenii la lupta impotriva nedreptatilor indurerate de tara , il indeamna pe Paun sa lupte in locul sau alaturi de acesta.
Trecuse multa vreme de la plecarea lui Ozun , iar Agapina era macinata de griji , nestiiind nimic despre barbatul ei , cand si cum se va inoarce. Aceast ii impartasea lui Danila gandurile ce o framantau pentru a se mai elibera.
Intr-una din zile satul devine tinta unor turci , iar Agapina a fost nevoita sa isi ia copii si sa se indrepte spre stana . Drumul era anevoios pentru o femeie cu trei copii, dar aceasta reuzise sa ajunga.
In apropiere de stana , aceasta il ascunsese pe Paunas , copilul cel mai mic , intr-o capita de fan si pleaca cu ceilalti doi la stana deoarece puterile o parasisera.
Imediat ce ajunsese la stana il anunta pe Danila de venirea turcilor , iar acesta suna din bucium ca sa dea de stire si celorlalti ciobani de atac. Acestia se intorc sa il ia pe Paunas , dar acestia gasesc doar niste scutece insangerate , acest fiid mancat de vulturi.
Danila planse si inepu sa se roage la Dumnezeu , spunand : ``Ajunge atata rrisipa , atata jaf la vulturi , din mana bietei tari si din carnea noastra!``.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)