Autorul incepe povestea cu o descriere despre Culmile Scripetelui si locul de unde izvorasete Iablanicioara comparand satul de pe aceste meleaguri cu un cuib de vulturi. Acesta incepe descrierea cu Danila , ``starostele`` locului.
Ocupatia lor generala era cresterea animalelor , jumatate din sateni fiind ciobani , enumerandu-l pe Paun Ozun , barbat falnic, care era plecat cu o scrisoare la Tudor Vladimirescu.
In tinerete , Danila fusese ``furntosul`` ciobanilor , un om harnic , care de 3 ori facuse avere dar a fost jefuit de turci si de rusi . Acum e batran si vaduv si isi petrece timpul la izvorul Iablanicioarei mangaindu-si batranetile cu un ceahlov bisericesc.
Paun Ozun era ginerele cel mai iubit al lui Danila si avea impreuna cu Agripina trei copii : Mariuca , Vlad , si Paunas.
Auzind Danila ca Tudor Vladimirescu zguduie Oltenia si cheama oamenii la lupta impotriva nedreptatilor indurerate de tara , il indeamna pe Paun sa lupte in locul sau alaturi de acesta.
Trecuse multa vreme de la plecarea lui Ozun , iar Agapina era macinata de griji , nestiiind nimic despre barbatul ei , cand si cum se va inoarce. Aceast ii impartasea lui Danila gandurile ce o framantau pentru a se mai elibera.
Intr-una din zile satul devine tinta unor turci , iar Agapina a fost nevoita sa isi ia copii si sa se indrepte spre stana . Drumul era anevoios pentru o femeie cu trei copii, dar aceasta reuzise sa ajunga.
In apropiere de stana , aceasta il ascunsese pe Paunas , copilul cel mai mic , intr-o capita de fan si pleaca cu ceilalti doi la stana deoarece puterile o parasisera.
Imediat ce ajunsese la stana il anunta pe Danila de venirea turcilor , iar acesta suna din bucium ca sa dea de stire si celorlalti ciobani de atac. Acestia se intorc sa il ia pe Paunas , dar acestia gasesc doar niste scutece insangerate , acest fiid mancat de vulturi.
Danila planse si inepu sa se roage la Dumnezeu , spunand : ``Ajunge atata rrisipa , atata jaf la vulturi , din mana bietei tari si din carnea noastra!``.
duminică, 13 august 2017
Bubico (rezumat) de I.L.Caragiale
Schita incepe cu naratorul personaj , intr-un compartiment de tren , in compania unei doamne. Acesta o saluta , cand deodata un latrat se aude din bagajul doamnei. Latratul nu se opreste pana ce cucoana nu isi va linisti scumpul caine , Bubico.
Dupa scurt timp , in compartiment intra si controlorul pentru verificarea de rutina a biletelor , cand cainele scoate din nou capul din geanta doamnei si incepe din nou latratul . Cand controlorul se apropie de dansa ,Bubico aproape ca sare din geanta din cauza agitatiei.
Dupa plecarea controlorului, apele se linistesc , iar naratorul intraba politicos pe partenera de compartiment daca o deranjeaza fumul de tigare. Aceasta spuse ca si ea este fumatoare si isi aprind amandoi o tigare, rugandu-l pe acesta sa ii aprinda si ei tigareta. Nici nu se intinsese bine cu bricheta , ca Bubico isi face simtita prezenta.
Intr-un tarziu femeia isi scoate catelul din bagaj , acesta apropiindu-se de narator.Acesta o previne ca este ``nevricos`` si ca ii este frica de caini.Cucoana raspunde pe un ton linistit ca Bubico al ei il place si ca vrea sa se imprieteneasca. Barbatul nestiind ce sa faca ii arunca o bomboana.
Intre timp din cauza fumului si a caldurii naratorul decide sa deschida fereastra , femeia rugandu-l pe acesta sa aiba grije ca nu cumva Bubico sa sara pe geam. Naratorul ademeneste cainele in bratele sale , cu ajutorul unei alte bomboane , si intrùn moment de neatentie al dansei arunca cainele pe geam. Aceasta trage repede maneta de oprire a trenului. Acestia incearca sa recupereze cainele , cu ajutorul catorva controlori, dar fara reusit, trenul reluandu-si drumul.
Ajunsi la destinatie , naratorul dezvaluie ca el aruncase defapt cainele pe geam si isi continua drumul.
Dupa scurt timp , in compartiment intra si controlorul pentru verificarea de rutina a biletelor , cand cainele scoate din nou capul din geanta doamnei si incepe din nou latratul . Cand controlorul se apropie de dansa ,Bubico aproape ca sare din geanta din cauza agitatiei.
Dupa plecarea controlorului, apele se linistesc , iar naratorul intraba politicos pe partenera de compartiment daca o deranjeaza fumul de tigare. Aceasta spuse ca si ea este fumatoare si isi aprind amandoi o tigare, rugandu-l pe acesta sa ii aprinda si ei tigareta. Nici nu se intinsese bine cu bricheta , ca Bubico isi face simtita prezenta.
Intr-un tarziu femeia isi scoate catelul din bagaj , acesta apropiindu-se de narator.Acesta o previne ca este ``nevricos`` si ca ii este frica de caini.Cucoana raspunde pe un ton linistit ca Bubico al ei il place si ca vrea sa se imprieteneasca. Barbatul nestiind ce sa faca ii arunca o bomboana.
Intre timp din cauza fumului si a caldurii naratorul decide sa deschida fereastra , femeia rugandu-l pe acesta sa aiba grije ca nu cumva Bubico sa sara pe geam. Naratorul ademeneste cainele in bratele sale , cu ajutorul unei alte bomboane , si intrùn moment de neatentie al dansei arunca cainele pe geam. Aceasta trage repede maneta de oprire a trenului. Acestia incearca sa recupereze cainele , cu ajutorul catorva controlori, dar fara reusit, trenul reluandu-si drumul.
Ajunsi la destinatie , naratorul dezvaluie ca el aruncase defapt cainele pe geam si isi continua drumul.
Domnul Goe (rezumat) de I.L. Caragiale
Intr-o zi , Tanti Mita, mam`mare , si mamitica decid sa-l duca pe Goe la Bucuresti , toate cu speranta ca facand asta baiatul nu va ramane repetent si anul acesta. Ajunsi in gara atmosfera devine galagioasa , avandu-l pe Goe in centrul actiunii tipand la cucuane , pe peron , intrebandu-le cand vine trenul .
Dar iata trenul soseste si cuoanele cu Goe intra in vagon , in timp ce baiatul hotaraste sa stea pe culoar impreuna cu ceilalti barbati. Acesta scoate capul pe fereastra , chiar si dupa ce ceilalti pasageri il avertizasera sa nu o faca , astfel pierzand palaria in care acesta avea si biletele de tren.
Cand vine controlorul pentru a capsa biletele si cine s-a urcat de la ultima statie , ajunge la doamne , si constata ca acestea au dat cu un bilet in minus. Controlorul roaga doamnele sa plateasca biletul pierdut de Goe dar acestea refuza deoarece biletul a zburat pe geam odata cu palaria baiatului. Vazand ca cele cucoanele refuza sa plateasca amenda , controlorul il inchide pe Goe in compartimentul de o persoana , astfel convingandu-le sa plateasca biletul buclucas.
Dupa toate acestea Mam`mare se hotaraste sa il insoteasca pe Goe pe culoar. Intr-un moment de neatentie al acesteia baiatul trage semnalul de alarma al trenului , iar acesta se opreste. Controlorii incep sa verifice fiecare vogon in parte pentru a gasi siguranta rupta , in timp ce mam`mare isi ia nepotul in brate si se preface ca doarme pe un geamantan strain .
In final trenul pleaca , inculpatul care trasese maneta neputand fii gasit. Trenul ajunge la Bucuresti , cucoanele coborand din tren , cheama o trasura si apoi pornesc spre ``bulivar``.
Dar iata trenul soseste si cuoanele cu Goe intra in vagon , in timp ce baiatul hotaraste sa stea pe culoar impreuna cu ceilalti barbati. Acesta scoate capul pe fereastra , chiar si dupa ce ceilalti pasageri il avertizasera sa nu o faca , astfel pierzand palaria in care acesta avea si biletele de tren.
Cand vine controlorul pentru a capsa biletele si cine s-a urcat de la ultima statie , ajunge la doamne , si constata ca acestea au dat cu un bilet in minus. Controlorul roaga doamnele sa plateasca biletul pierdut de Goe dar acestea refuza deoarece biletul a zburat pe geam odata cu palaria baiatului. Vazand ca cele cucoanele refuza sa plateasca amenda , controlorul il inchide pe Goe in compartimentul de o persoana , astfel convingandu-le sa plateasca biletul buclucas.
Dupa toate acestea Mam`mare se hotaraste sa il insoteasca pe Goe pe culoar. Intr-un moment de neatentie al acesteia baiatul trage semnalul de alarma al trenului , iar acesta se opreste. Controlorii incep sa verifice fiecare vogon in parte pentru a gasi siguranta rupta , in timp ce mam`mare isi ia nepotul in brate si se preface ca doarme pe un geamantan strain .
In final trenul pleaca , inculpatul care trasese maneta neputand fii gasit. Trenul ajunge la Bucuresti , cucoanele coborand din tren , cheama o trasura si apoi pornesc spre ``bulivar``.
Text argumentativ : Liberul Arbitru
Libertatile si dreprurile naturale se supun unei ordini creeate de firescul naturii noastre proprii doar in masura in care alegem sa iesim din multime , sa ne impunem o gandire proprie , sa traim clipa indiferent de consecinte.
Liberul arbitru inseamna expandarea cunoasterii la nesfarsit.
In primul rand , libertatea de a alege functioneaaza intr-o stransa legatura cu egalitatea , ea oferind grupurilor marginale , minoritate , dafavorizate de posibilitate de a isi prezenta problemele , afirma nevoile si asteptarile din partea societatii.
Placerea de a te simti perfect stapan pe propria persoana , de a lua decizii in functie de dorinte si de nevoi , cam caresta at fi idealul orcarui adept al libertatii.
Daca aceste alegeri sunt bune sau rele pentru propria persoana , acestea nu poate decide decat el insusi , nimeni neavand dreptul de a comanda sau dirija . Fiecare este indreptatit sa actioneze asupra propriei persoane asa cum doreste , atat timp caactiunile sale nu deranjeaza alti membrii ai societatii.
n al doilea rand , constrangerile sociale sunt create si de individ , fara ca acesta sa existe. Parasirea zonei de comfort ca indeparta o parte din constrangerile creeate de mintea individului.Spre exemplu distrugerea barierelor mentale care e limiteaza permit si dobandirea libertatii si eliberarea spre a realiza si a duce la capat visele personale. Discursul public care necesita putina pregatire inainte si respectarea anumitor reguli de tinuta si de vorbire.
In concluzie , libertatea de a alege poate fi exprimata in cadrul societatii atat timp cat intervine unori reguli prestabilite.
Liberul arbitru inseamna expandarea cunoasterii la nesfarsit.
In primul rand , libertatea de a alege functioneaaza intr-o stransa legatura cu egalitatea , ea oferind grupurilor marginale , minoritate , dafavorizate de posibilitate de a isi prezenta problemele , afirma nevoile si asteptarile din partea societatii.
Placerea de a te simti perfect stapan pe propria persoana , de a lua decizii in functie de dorinte si de nevoi , cam caresta at fi idealul orcarui adept al libertatii.
Daca aceste alegeri sunt bune sau rele pentru propria persoana , acestea nu poate decide decat el insusi , nimeni neavand dreptul de a comanda sau dirija . Fiecare este indreptatit sa actioneze asupra propriei persoane asa cum doreste , atat timp caactiunile sale nu deranjeaza alti membrii ai societatii.
n al doilea rand , constrangerile sociale sunt create si de individ , fara ca acesta sa existe. Parasirea zonei de comfort ca indeparta o parte din constrangerile creeate de mintea individului.Spre exemplu distrugerea barierelor mentale care e limiteaza permit si dobandirea libertatii si eliberarea spre a realiza si a duce la capat visele personale. Discursul public care necesita putina pregatire inainte si respectarea anumitor reguli de tinuta si de vorbire.
In concluzie , libertatea de a alege poate fi exprimata in cadrul societatii atat timp cat intervine unori reguli prestabilite.
Discurs Argumentativ despre Religie
Omul este in esenta o fiinta slaba atat fizic cat si mental , iar teama de necunoscut si de moarte l-au obligat sa-si doreasca depasirea propriei biologii efemere. In cautarea de raspunsuri , de certitudini , de sprijin a proiectat imaginea unei inteligente , unei forte , unei zeitati , unui dumnezeu care sa-l apere in vremuri precare. Insa religia nu se traduce prin ofrande aduse zeitatii respective , ci prin valorizarea sinelui , pretuirea vietii si iubirea fata de semeni.
In primul rand , toate religiile lumii sunt bazate pe iubire , insa din vechime pana astazi ceea ce ne defineste este razboiul , de diferite forme . De asemenea castastrofele naturale nu aleg intre cine e bun si cine e rau , crestini sau pagani , aspecte greu de inteles nu de cei care traiesc in numele lui Hristos , cat mai ales de cei care au sentimentul ca respectand un ritual liturgic inseamna ca sunt si credinciosii reali ai lui Dumnezeu.
Astfel, adolescentii sunt frecvent acuzati de parinti ca nu au nimic sfant , insa mostenirea spirrituala difera de la generatie la generatie. Iubirea trebuie cultivata , iar mecanismele interioare trebuie asezate cu har si daruire pentru ca un suflet sa nu-si piarda constiinta sinelui.
In al doilea rand , oamenii investesc timp , emotii , chiar si resurse economice intr-o institutie , uitand ca Dumnezeu exista peste tot si ni se descopera doar in masura in care traim fiecare clipa atenti la noi insine.
De exemplu , tinerii pot privi in istorie si descoperii figuri monumentale care si-au dat viata pentru idealuri nationale , dar si individuale , au au ucis dar au si iubit , s-au sacrificat , au sperat , au ingenunchiat si au onorat viata cat si pe Dumnezeu (Stefan cel Mare).
In concluzie omul are nevoie de o forata exterioara mai puternica ca el pentru a trece peste frica de necunoscut , astfel putand renunta la regulile si normele impuse de biserica , si actionand singur , dupa propria ratiune.
In primul rand , toate religiile lumii sunt bazate pe iubire , insa din vechime pana astazi ceea ce ne defineste este razboiul , de diferite forme . De asemenea castastrofele naturale nu aleg intre cine e bun si cine e rau , crestini sau pagani , aspecte greu de inteles nu de cei care traiesc in numele lui Hristos , cat mai ales de cei care au sentimentul ca respectand un ritual liturgic inseamna ca sunt si credinciosii reali ai lui Dumnezeu.
Astfel, adolescentii sunt frecvent acuzati de parinti ca nu au nimic sfant , insa mostenirea spirrituala difera de la generatie la generatie. Iubirea trebuie cultivata , iar mecanismele interioare trebuie asezate cu har si daruire pentru ca un suflet sa nu-si piarda constiinta sinelui.
In al doilea rand , oamenii investesc timp , emotii , chiar si resurse economice intr-o institutie , uitand ca Dumnezeu exista peste tot si ni se descopera doar in masura in care traim fiecare clipa atenti la noi insine.
De exemplu , tinerii pot privi in istorie si descoperii figuri monumentale care si-au dat viata pentru idealuri nationale , dar si individuale , au au ucis dar au si iubit , s-au sacrificat , au sperat , au ingenunchiat si au onorat viata cat si pe Dumnezeu (Stefan cel Mare).
In concluzie omul are nevoie de o forata exterioara mai puternica ca el pentru a trece peste frica de necunoscut , astfel putand renunta la regulile si normele impuse de biserica , si actionand singur , dupa propria ratiune.
sâmbătă, 12 august 2017
Discurs argumentativ : Relatia dintre constrangerile sociale si trasaturile de caracter individuale in dobandirea libertatii
Constrangerile sociale nu ar trebui sa afecteze libertatiile individuale sau trasaturile sale de caracter. O persoana este mult mai constransa de legile naturii decat constrangerile sociale.
In primul rand , individul este liber sa isi manifeste trasaturile de caracter atat timp cat nu deranjeaza alte persoane . Spre exemplu , in atingerea unui scop , care il si pasioneaza , ar trebui sa implice cat mai mult din trasaturile sale.
In al doilea rand , constrangerile sociale sunt create si de individ , fara ca acesta sa existe. Parasirea zonei de comfort ca indeparta o parte din constrangerile creeate de mintea individului.Spre exemplu distrugerea barierelor mentale care e limiteaza permit si dobandirea libertatii si eliberarea spre a realiza si a duce la capat visele personale. Discursul public care necesita putina pregatire inainte si respectarea anumitor reguli de tinuta si de vorbire.
In concluzie , constrangerile sociale nu ar trebui sa afecteze individul in dobandirea libertatii sau orcarui alt scop.
In primul rand , individul este liber sa isi manifeste trasaturile de caracter atat timp cat nu deranjeaza alte persoane . Spre exemplu , in atingerea unui scop , care il si pasioneaza , ar trebui sa implice cat mai mult din trasaturile sale.
In al doilea rand , constrangerile sociale sunt create si de individ , fara ca acesta sa existe. Parasirea zonei de comfort ca indeparta o parte din constrangerile creeate de mintea individului.Spre exemplu distrugerea barierelor mentale care e limiteaza permit si dobandirea libertatii si eliberarea spre a realiza si a duce la capat visele personale. Discursul public care necesita putina pregatire inainte si respectarea anumitor reguli de tinuta si de vorbire.
In concluzie , constrangerile sociale nu ar trebui sa afecteze individul in dobandirea libertatii sau orcarui alt scop.
Discurs Argumrntativ : Respectul in relatii interumane
Existenta criteriilor sociale obliga si existenta unui cod / serie de maniere si legi interumane , care duc pana la urma la respect.
In primul rand , frecvent se invoca acest cuvant in orice situatie conflictuala de viata insa sensul conferit este golit de continut . Astfel , societatea ar functiona mai eficient si mai sanatos daca anumite calitati , anumite stari nu ar fi mimate si asumate la reala lor intelegere si valoare . Reprezentantii politici ai unor tabere adverse revendica , prin jocurile de culise , prin atitudinea fata de votul popular demonstreaza ca acest cuvant nu inseamna pentru einimic , este doar o constructie sonora si grafica.
In al doilea rand , se constata cu durere lipsa pretuirii parintiilor de catre mullti dintre copii lor . In relatie de familie respectul ar trebui sa fie imperios necesar si prezent si indiferent de conflictele care se nasc de-a lungul timpului , nu trebuie uitat, ignorat ca generatia copiilor exista gratie exclusiv celei a parintilor . Daca in trecut in randul monarhiei parintii erau ucisi pentru coroana , intr-o societate democratica rolurile indivizilor in lume s-au schimbat mult, au evoluat , iar respectul cultivat ar trebui sa inobileze aceasta lume care oricum sufera in exces.
In concluzie, ne formam ca oamenii prin raportare la cei din jur , de aceea ar trebui sa invatam de mici care sunt adevaratele valori care trebuie apreciate , astfel atunci cand suntem loviti , socul sa nu ne ucida si sa gasim forta interioara de a o lua de la capat.
In primul rand , frecvent se invoca acest cuvant in orice situatie conflictuala de viata insa sensul conferit este golit de continut . Astfel , societatea ar functiona mai eficient si mai sanatos daca anumite calitati , anumite stari nu ar fi mimate si asumate la reala lor intelegere si valoare . Reprezentantii politici ai unor tabere adverse revendica , prin jocurile de culise , prin atitudinea fata de votul popular demonstreaza ca acest cuvant nu inseamna pentru einimic , este doar o constructie sonora si grafica.
In al doilea rand , se constata cu durere lipsa pretuirii parintiilor de catre mullti dintre copii lor . In relatie de familie respectul ar trebui sa fie imperios necesar si prezent si indiferent de conflictele care se nasc de-a lungul timpului , nu trebuie uitat, ignorat ca generatia copiilor exista gratie exclusiv celei a parintilor . Daca in trecut in randul monarhiei parintii erau ucisi pentru coroana , intr-o societate democratica rolurile indivizilor in lume s-au schimbat mult, au evoluat , iar respectul cultivat ar trebui sa inobileze aceasta lume care oricum sufera in exces.
In concluzie, ne formam ca oamenii prin raportare la cei din jur , de aceea ar trebui sa invatam de mici care sunt adevaratele valori care trebuie apreciate , astfel atunci cand suntem loviti , socul sa nu ne ucida si sa gasim forta interioara de a o lua de la capat.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)